Economia României dă semne de stabilizare. Alexandru Nazare spune că Ministerul Finanţelor va continua să susţină un cadru fiscal care să permită corectarea dezechilibrelor

Datele economice din prima parte a anului 2026 indică primele semnale ale unui proces de reechilibrare a economiei României, în condițiile în care contracția economică s-a temperat, investițiile finanțate din fonduri europene au accelerat, contribuția exporturilor nete s-a îmbunătățit, deficitul extern se reduce, iar inflația a revenit pe o traiectorie descendentă, susține ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare.

Alexandru Nazare spune că economia României începe să dea semne de stabilizare

Potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor, următorul pas este transformarea acestei stabilizări într-o creștere economică sustenabilă. Ministerul arată că cele mai recente date publicate vineri de Institutul Național de Statistică indică o ameliorare a evoluției economiei României în trimestrul al doilea din 2026, într-un context caracterizat de consolidare fiscală și continuarea procesului de corectare a dezechilibrelor macroeconomice acumulate în anii anteriori.

În trimestrul al doilea din 2026, contracția anuală a PIB real s-a redus semnificativ până la -0,4%, iar față de trimestrul precedent economia a rămas practic stabilă. Evoluția indicatorilor lunari indică, de asemenea, semnale de îmbunătățire a activității economice în mai multe sectoare, iar construcțiile au continuat să aibă o evoluție favorabilă, susținută inclusiv de derularea proiectelor de infrastructură.

Structura activității economice transmite semnale importante privind reechilibrarea modelului de creștere economică

Ministerul consideră că, dincolo de evoluția pe termen scurt a PIB, structura activității economice transmite semnale importante privind reechilibrarea modelului de creștere economică. După o perioadă în care expansiunea economică s-a bazat într-o măsură semnificativă pe consum și a fost însoțită de deficite fiscal și extern ridicate, investițiile continuă să joace un rol important în susținerea activității economice.

În paralel, contribuția exporturilor nete la creșterea economică a devenit pozitivă începând cu trimestrul IV 2025, pe fondul unei dinamici mai moderate a importurilor și al creșterii exporturilor. Ministerul apreciază că această schimbare reprezintă un semnal pozitiv pentru procesul de reechilibrare a economiei, prin reducerea presiunii cererii interne asupra importurilor și, implicit, asupra dezechilibrului extern.

Alexandru Nazare a declarat că datele din prima parte a anului 2026 oferă primele semnale ale procesului de reechilibrare

Alexandru Nazare a declarat că datele din prima parte a anului 2026 oferă primele semnale ale procesului de reechilibrare, prin temperarea contracției economice, accelerarea investițiilor finanțate din fonduri europene, îmbunătățirea contribuției exporturilor nete, reducerea deficitului extern și revenirea inflației pe o traiectorie descendentă. El a precizat că Ministerul Finanțelor va continua să susțină un cadru fiscal care să permită corectarea dezechilibrelor, protejând în același timp investițiile și proiectele care contribuie la creșterea potențialului economic al României.

„Datele din prima parte a anului 2026 oferă primele semnale ale acestui proces de reechilibrare: contracţia economică s-a temperat, investiţiile finanţate din fonduri europene au accelerat, contribuţia exporturilor nete s-a îmbunătăţit, deficitul extern se reduce, iar inflaţia a reintrat pe o traiectorie descendentă. Ministerul Finanţelor va continua să susţină un cadru fiscal care să permită corectarea dezechilibrelor, protejând în acelaşi timp investiţiile şi proiectele care contribuie la creşterea potenţialului economic al României”, a declarat Alexandru Nazare.

Instituția subliniază că, în actuala perioadă de ajustare, investițiile rămân unul dintre principalii factori de susținere a activității economice și elementul care poate asigura trecerea de la stabilizare la reluarea creșterii.

Ciclul investițional este vizibil atât în dinamica puternică a construcțiilor, cât și în accelerarea investițiilor finanțate din fonduri europene. În prima jumătate a anului 2026, investițiile finanțate din fonduri europene au crescut de la 27,2 miliarde de lei la 42,5 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o majorare de 56%.

Efectele acestui efort investițional depășesc contribuția imediată la activitatea economică

Ministerul arată că efectele acestui efort investițional depășesc contribuția imediată la activitatea economică. Investițiile în infrastructura de transport și energie contribuie, pe termen mediu și lung, la creșterea potențialului productiv al economiei, prin reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea conectivității și creșterea securității și disponibilității energetice.

Potrivit sursei citate, o infrastructură mai performantă creează condiții mai bune pentru extinderea capacității interne de producție, atragerea investițiilor private și integrarea mai puternică a companiilor românești în lanțurile europene de producție și distribuție. Prin urmare, investițiile realizate în această perioadă nu susțin doar activitatea economică pe termen scurt, ci contribuie la creșterea capacității economiei de a genera valoare adăugată și creștere sustenabilă în anii următori.

În același timp, procesul de ajustare a dezechilibrului extern continuă. În primele cinci luni ale anului 2026, deficitul de cont curent s-a redus cu 5,4% față de perioada corespunzătoare din 2025. În aceeași perioadă, deficitul comercial cu bunuri s-a diminuat cu 3,9%, în condițiile în care exporturile au crescut cu 2,3%, iar importurile au înregistrat doar un avans marginal.

Ministerul apreciază că această evoluție reflectă o îmbunătățire graduală a raportului dintre exporturi și importuri

Ministerul apreciază că această evoluție reflectă o îmbunătățire graduală a raportului dintre exporturi și importuri și contribuie la reducerea presiunilor asupra contului curent.

Instituția analizează însă această ajustare și în contextul ciclului investițional puternic. O parte dintre investiții presupune importuri de echipamente, tehnologie și alte bunuri de capital, ceea ce poate tempera pe termen scurt viteza de corectare a deficitului extern. Pe termen mediu, însă, extinderea și modernizarea capacității productive pot contribui la creșterea competitivității, substituirea unor importuri și consolidarea capacității de export a economiei.

Ministerul Finanțelor arată că evoluția recentă a prețurilor indică reluarea procesului dezinflaționist. Rata anuală a inflației a scăzut de la 10,42% în luna iunie la 8,2% în iulie, revenind sub pragul de 10%. Ministerul consideră că această evoluție reprezintă un semnal favorabil, însă nivelul inflației rămâne ridicat și impune în continuare o conduită prudentă a politicilor macroeconomice.

Procesul dezinflaționist este așteptat să se accentueze începând cu luna august, pe măsură ce efectele de bază asociate măsurilor fiscale adoptate anul trecut se estompează.

La temperarea presiunilor inflaționiste contribuie și moderarea consumului și a dinamicii salariale

La temperarea presiunilor inflaționiste contribuie și moderarea consumului și a dinamicii salariale. În același timp, persistența tensiunilor geopolitice și volatilitatea prețurilor internaționale ale energiei rămân factori de risc pentru această traiectorie și impun prudență în evaluarea perspectivelor.

Reducerea treptată a inflației este importantă nu doar pentru stabilitatea macroeconomică, ci și pentru perspectivele de creștere economică. Pe măsură ce inflația se reduce, refacerea treptată a veniturilor reale va crea condițiile pentru o revenire graduală a consumului.

Ministerul Finanțelor consideră că imaginea care se conturează este cea a unei reechilibrări graduale a economiei românești.

Consolidarea fiscală și moderarea consumului contribuie la corectarea dezechilibrelor acumulate în anii anteriori

Consolidarea fiscală și moderarea consumului contribuie la corectarea dezechilibrelor acumulate în anii anteriori, în timp ce investițiile, în special cele susținute din fonduri europene, permit continuarea dezvoltării infrastructurii și extinderea capacității productive a economiei.

Potrivit comunicatului, miza acestei perioade de ajustare este trecerea către un model de creștere mai sustenabil, bazat într-o măsură mai mare pe investiții, productivitate și competitivitate externă și într-o măsură mai redusă pe expansiunea consumului alimentată prin acumularea de dezechilibre fiscale și externe. Obiectivul consolidării fiscale este nu doar reducerea deficitului, ci și crearea condițiilor pentru o creștere economică mai sănătoasă și mai rezilientă, susținută de investiții productive, infrastructură, absorbția fondurilor europene, creșterea competitivității și consolidarea capacității de export.

Alexandru Nazare subliniază că o creștere economică sustenabilă nu poate fi construită pe stimularea consumului prin deficite publice tot mai mari, ci pe investiții, productivitate, competitivitate și un cadru fiscal stabil, capabil să susțină dezvoltarea fără acumularea unor noi dezechilibre.