Băncile centrale continuă să cumpere aur. Coreea de Sud și Polonia își măresc puternic rezervele

Aurul rămâne în atenția băncilor centrale, iar Coreea de Sud a revenit la investițiile legate de metalul prețios după o pauză de 13 ani. Polonia continuă achizițiile masive și a devenit cel mai mare cumpărător dintre băncile centrale, în timp ce rezerva de aur a României a rămas neschimbată.

Prețul aurului a trecut temporar de 4.400 de dolari pe uncie

Piața aurului traversează o perioadă de volatilitate ridicată. Miercuri, cotația a urcat până la 4.452 de dolari pe uncie, cel mai ridicat nivel din ultimele două luni, dar avansul nu s-a menținut.

Prețul s-a retras ulterior spre aproximativ 4.333 de dolari pe uncie, transmite analistului eToro, Pawel Majtkowski.

Unul dintre principalii factori care au susținut creșterea a fost evoluția inflației din Statele Unite. Rata anuală a inflației prețurilor de consum a coborât la 3,4% în iulie, după ce în luna mai fusese de 4,2%.

Inflația de bază, care exclude prețurile mai volatile ale alimentelor și energiei, s-a situat la 2,5% în ritm anual și la 0,2% față de luna precedentă.

Chiar dacă presiunile asupra prețurilor rămân peste ținta de 2% a Rezervei Federale, scăderea inflației poate reduce necesitatea unei noi înăspriri a politicii monetare. Pentru aur, un asemenea scenariu este favorabil, deoarece dobânzile și randamentele mai mici reduc avantajul activelor care oferă dobândă.

Slăbirea pieței muncii din SUA pune și ea presiune asupra Fed

Datele de pe piața muncii americane au oferit un argument suplimentar pentru o politică monetară mai prudentă, spune Pawel Majtkowski.

Economia Statelor Unite a pierdut 23.000 de locuri de muncă în iulie, iar datele pentru mai și iunie au fost revizuite în scădere cu un total de 103.000 de locuri de muncă.

Combinația dintre inflația în scădere și deteriorarea pieței muncii poate crește probabilitatea unei politici monetare mai relaxate. Într-un asemenea context, cererea pentru aur poate beneficia atât de reducerea randamentelor, cât și de interesul investitorilor pentru active considerate defensive.

Un dolar mai slab poate reprezenta un alt factor favorabil, deoarece aurul devine mai accesibil pentru investitorii care folosesc alte monede.

Investitorii români au câștigat mai puțin din creșterea aurului din cauza aprecierii leului

Evoluția cursului de schimb este importantă și pentru investitorii din România.

În ultima lună, prețul aurului a crescut cu aproximativ 7,5% exprimat în dolari. În același interval, leul s-a apreciat cu aproximativ 1% în raport cu moneda americană, iar cursul USD/RON a coborât de la aproximativ 4,6 lei pentru un dolar la 4,55 lei.

Prin urmare, pentru un investitor care își calculează portofoliul în lei, aprecierea aurului a fost de aproximativ 6,5%. Întărirea monedei naționale a redus astfel o parte din câștigul rezultat din creșterea cotației internaționale, spune analistul eToro.

Polonia a cumpărat 51 de tone de aur și vrea să ajungă la o rezervă de 700 de tone

Băncile centrale continuă să reprezinte o sursă importantă de cerere. În trimestrul al doilea, acestea au cumpărat la nivel mondial, în termeni neți, 289 de tone de aur.

Banca Națională a Poloniei s-a situat pe primul loc în clasamentul cumpărătorilor, după ce și-a majorat rezervele cu 51 de tone.

La sfârșitul lunii iunie, Polonia deținea 632,4 tone de aur și ocupa locul 10 la nivel mondial în clasamentul statelor după mărimea rezervelor oficiale. Polonia a depășit Țările de Jos și se află în urma Japoniei, care are aproximativ 846 de tone.

Achizițiile polonezilor nu ar urma să se oprească aici. Banca Națională a Poloniei intenționează să ducă rezerva până la 700 de tone.

România păstrează o rezervă de 103,6 tone de aur

Situația este diferită în România. Banca Națională a României avea la sfârșitul lunii iulie o rezervă de 103,6 tone de aur, aceeași cantitate raportată la finalul lunii iunie.

La prețurile actuale ale metalului prețios, rezerva este evaluată la aproximativ 12,67 miliarde de euro.

Cantitatea de aur aflată în rezerva BNR rămâne astfel neschimbată într-o perioadă în care alte bănci centrale își extind deținerile.

Coreea de Sud revine la aur după 13 ani, dar nu a cumpărat lingouri

Banca Coreei de Sud a revenit, la rândul său, la investițiile legate direct de aur pentru prima dată în ultimii 13 ani.

Strategia aleasă diferă însă de cea a Poloniei. În trimestrul al doilea, banca centrală sud-coreeană a cumpărat unități ale SPDR Gold Shares în valoare de aproximativ 250 de milioane de dolari.

Este vorba despre un fond tranzacționat la bursă, ETF, garantat cu aur, și nu despre o achiziție directă de lingouri pentru rezerva oficială.

Din acest motiv, rezervele fizice ale Băncii Coreei nu au crescut. Acestea se mențin la aproximativ 104,4 tone, nivel rămas neschimbat din 2013 și foarte apropiat de cele 103,6 tone deținute de România.

Prețurile petrolului și tensiunile din Orientul Mijlociu pot schimba din nou direcția aurului

Evoluția aurului în perioada următoare va depinde în mare măsură de economia americană, politica Rezervei Federale și situația geopolitică.

O escaladare a tensiunilor dintre Statele Unite și Iran sau noi perturbări în Strâmtoarea Hormuz ar putea împinge din nou petrolul în sus. Efectul asupra aurului nu este însă unul singur.

Creșterea tensiunilor geopolitice poate determina investitorii să caute active defensive. În același timp, petrolul mai scump poate alimenta inflația și poate determina Fed să păstreze dobânzile ridicate pentru o perioadă mai lungă, situație care poate pune presiune asupra aurului.

În perioada următoare, investitorii vor urmări datele privind vânzările cu amănuntul din SUA, randamentele titlurilor de stat americane și semnalele venite din partea Rezervei Federale.

Un moment important este programat pentru 28 august, odată cu discursul lui Kevin Warsh la simpozionul de la Jackson Hole. Piețele vor urmări în special dacă Fed va pune în continuare accentul pe combaterea inflației sau dacă slăbirea pieței muncii și riscul încetinirii economiei vor căpăta o importanță mai mare.