Alertă pentru toți românii care folosesc WhatsApp și rețelele sociale. Atacurile de phishing au explodat

Alertă pentru toți românii care folosesc WhatsApp și rețelele sociale. Atacurile de phishing au explodat

SURSA FOTO: Dreamstime - Smartphone, malware

Publicat de Ramona-Sandrina Ilie la 14 august 2026, 17:10

phishing au crescut puternic în România în 2025, ajungând la aproape 5.000 de cazuri raportate, potrivit datelor Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC). În același an, numărul incidentelor de compromitere a conturilor a fost de peste patru ori mai mare decât în 2024. Datele apar în raportul anual de activitate al DNSC pentru 2025, document aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării la 7 august 2026. Instituția indică inclusiv utilizarea inteligenței artificiale pentru pregătirea unor atacuri cibernetice.

Phishing-ul rămâne principalul vector de atac, cu aproape 5.000 de incidente într-un an

Phishing-ul a rămas în 2025 principalul vector de atac identificat de DNSC, iar amploarea fenomenului este evidențiată de creșterea cu 70,6% a numărului de incidente. Directoratul a consemnat 4.975 de cazuri, într-un context în care metodele utilizate de atacatori au devenit mai sofisticate și sunt distribuite prin tot mai multe canale.

Raportul DNSC arată că această evoluție este legată, printre altele, de profesionalizarea campaniilor de phishing și de combinarea mesajelor trimise prin email cu cele distribuite prin aplicații de mesagerie și platforme de social media. Atacatorii au recurs, de asemenea, pe scară largă la instrumente bazate pe inteligență artificială și la pregătirea atacurilor cu ajutorul AI.

În paralel, incidentele încadrate în categoria fraudă și tentativă de fraudă au avansat cu 91%. Numărul lor a urcat de la 2.061 în 2024 la 3.937 în 2025.

Compromiterea conturilor a crescut cu 353%, de la 248 la 1.125 de incidente

Cea mai abruptă creștere consemnată în raport privește compromiterea conturilor, numărul incidentelor raportate majorându-se cu 353% într-un singur an. DNSC a înregistrat 1.125 de astfel de cazuri în 2025, comparativ cu numai 248 în anul precedent.

Una dintre explicațiile prezentate de Directorat este intensificarea campaniilor de inginerie socială derulate prin intermediul aplicațiilor de mesagerie, în special WhatsApp. Printre metodele utilizate s-au aflat mesajele de tipul „voteaz-o pe fiica mea la concurs”, prin care victimele erau direcționate către pagini frauduloase sau li se cerea să introducă diferite coduri de autentificare.

DNSC indică și alte vulnerabilități care au favorizat compromiterea conturilor: reutilizarea acelorași parole pentru mai multe servicii, absența autentificării multifactor sau configurarea necorespunzătoare a acesteia, precum și intensificarea atacurilor de tip credential stuffing.

Fraudele financiare se extind prin spoofing telefonic, investiții false și scheme de impersonare

Creșterea incidentelor de phishing s-a suprapus peste o intensificare a fraudelor care folosesc tehnici de spoofing telefonic, prin care atacatorii încearcă să inducă în eroare victimele asupra identității reale a apelantului. DNSC corelează această evoluție și cu atractivitatea tot mai mare a fraudelor financiare.

Raportul evidențiază în special fraudele asociate comerțului electronic, investițiile false și schemele de impersonare. În astfel de atacuri, infractorii încearcă să obțină bani, date de autentificare sau alte informații sensibile prin asumarea unei identități false și construirea unei aparențe de legitimitate.

Atacurile ransomware au crescut cu peste 153% față de 2024

O altă evoluție importantă consemnată de DNSC privește atacurile ransomware, al căror număr a crescut în 2025 cu peste 153% comparativ cu anul precedent. Directoratul a acordat sprijin unui număr important de victime din sectorul public, mediul privat și rândul persoanelor fizice.

Concret, au fost afectate 22 de instituții publice, 115 persoane fizice și 119 persoane juridice care au beneficiat de sprijinul DNSC.

Nu toate categoriile de incidente cibernetice au înregistrat însă creșteri. Atacurile de tip bruteforce s-au redus cu 72,7%, de la 172 de cazuri în 2024 la 47 în 2025. Incidentele DDoS au scăzut cu 52,8%, de la 72 la 34, iar categoria „alte tipuri de raportări” a coborât cu 21%, de la 2.833 la 2.237 de incidente.

Sectorul bancar și infrastructurile financiare concentrează peste 88% din raportări

Atacurile cibernetice raportate în 2025 au vizat atât instituții guvernamentale, cât și operatori care activează în domenii critice pentru funcționarea economiei și a serviciilor publice. Printre sectoarele indicate de DNSC se numără energia, finanțele, transporturile, telecomunicațiile și sănătatea.

Distribuția incidentelor în funcție de sectorul de activitate arată o concentrare puternică în câteva domenii. Sectorul bancar, serviciile poștale și de curierat și infrastructurile pieței financiare au cumulat 3.326 de incidente, reprezentând 88,23% din totalul raportărilor analizate pe această componentă.

Dan Cîmpean: DNSC urmărește poziționarea României ca lider în securitate cibernetică

Directoratul Național de Securitate Cibernetică și-a accelerat activitatea în ultimii ani, iar conducerea instituției susține că obiectivul este consolidarea poziției României în domeniul securității cibernetice, într-un context marcat de schimbări tehnologice, geopolitice și de reglementare.

„De la înfiinţarea sa în 2021, până la finalul lui 2023 când s-a reuşit recrutarea primilor noi angajaţi şi apoi până în 2025 când am accelerat semnificativ activitatea şi am crescut vizibil rezultatele concrete ale activităţii, Directoratul a urmărit şi a implementat constant viziunea de a deveni o instituţie de clasă internaţională care poziţionează ferm România ca lider recunoscut în domeniul securităţii cibernetice. În contextul geopolitic, tehnologic şi de reglementare actual este esenţial să acţionăm rapid, decisiv şi vizibil în această direcţie”, a precizat directorul Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică, Dan Cîmpean, într-un comunicat transmis vineri.

Raportul anual de activitate al DNSC pentru anul 2025 a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării nr. 117 din 7 august 2026.

Informații articol
Despre autor
Ramona-Sandrina Ilie

Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.