Parola nu mai este suficientă! Cum funcționează autentificarea multifactor și ce conturi trebuie protejate

O parolă furată poate deschide ușa către e-mailuri, conturi bancare și date personale. Tocmai de aceea, o singură parolă nu mai este suficientă. Autentificarea multifactor adaugă bariere suplimentare în fața hackerilor. Cum funcționează MFA, cât de sigură este și pe ce conturi ar trebui activată pentru protecție?

Ce este autentificarea multifactor? Cum funcționează MFA? Pe ce conturi ar trebui activată autentificarea multifactor?

Pe fondul creșterii numărului și complexității atacurilor cibernetice, protejarea conturilor online nu mai poate depinde doar de o parolă. Specialiștii în securitate informatică recomandă activarea autentificării multifactor (MFA), o măsură care adaugă un nivel suplimentar de verificare și poate bloca accesul neautorizat chiar și atunci când datele de autentificare au fost compromise.

Autentificarea multifactor este una dintre cele mai eficiente metode prin care utilizatorii își pot proteja identitatea digitală. Spre deosebire de autentificarea clasică, bazată exclusiv pe parolă, MFA presupune confirmarea identității prin cel puțin două metode diferite înainte de acordarea accesului la un cont, o aplicație sau o rețea.

Un exemplu frecvent este situația în care, după introducerea parolei, utilizatorul primește pe telefon un cod pe care trebuie să îl introducă pentru a finaliza autentificarea. Sistemul poate combina mai multe categorii de factori. Prima este reprezentată de informațiile pe care utilizatorul le cunoaște, precum parola sau codul PIN. A doua se referă la un obiect aflat în posesia sa, cum ar fi telefonul mobil, o aplicație de autentificare sau un token de securitate. În unele cazuri este folosit și un al treilea factor, reprezentat de date biometrice, precum amprenta sau recunoașterea facială.

Prin utilizarea mai multor metode de verificare, accesul atacatorilor devine considerabil mai dificil, chiar dacă una dintre metodele de autentificare a fost compromisă. Din acest motiv, experții recomandă activarea MFA pe toate conturile importante, în special pe cele care conțin informații personale sau permit efectuarea de plăți.

Printre conturile pentru care această măsură este deosebit de importantă se numără adresele de e-mail, aplicațiile bancare, platformele de socializare, magazinele online în care sunt salvate date de plată, serviciile de stocare în cloud și conturile utilizate la locul de muncă.

În cele mai multe cazuri, autentificarea multifactor poate fi activată din secțiunea de securitate a contului și configurarea durează doar câteva minute. În funcție de serviciu, utilizatorul poate primi un cod prin SMS, poate aproba autentificarea într-o aplicație dedicată sau poate confirma accesul folosind un dispozitiv deja asociat contului.

În contextul în care metodele folosite de infractorii cibernetici pentru compromiterea conturilor devin tot mai sofisticate, MFA reprezintă o măsură simplă prin care utilizatorii își pot consolida securitatea online și își pot proteja mai bine identitatea digitală.

De ce o parolă nu mai oferă suficientă protecție?

Parolele pot fi furate prin atacuri informatice, scurgeri de date, tentative de phishing sau programe malițioase. În astfel de situații, infractorii cibernetici pot încerca să folosească informațiile obținute pentru a accesa conturi de e-mail, aplicații bancare, platforme de socializare sau servicii de stocare în cloud.

Autentificarea multifactor schimbă însă această situație. Chiar dacă parola ajunge în posesia unei alte persoane, accesul la cont nu poate fi obținut fără al doilea element de verificare, care rămâne în posesia utilizatorului. Din acest motiv, experții în securitate cibernetică consideră MFA una dintre cele mai eficiente măsuri de protecție disponibile în prezent pentru utilizatorii obișnuiți.

Specialiștii recomandă combinarea mai multor metode de verificare. Răzvan Crăciun, specialist IT, a explicat pentru Digi24 că cea mai eficientă protecție presupune utilizarea simultană a mai multor factori de autentificare. Potrivit lui, utilizatorii ar trebui să combine un element biometric, precum amprenta sau recunoașterea facială, un element cunoscut doar de ei, cum ar fi parola sau codul PIN, și un dispozitiv fizic, precum telefonul mobil sau un token de securitate.

Crăciun a subliniat că această combinație oferă o protecție suplimentară deoarece, chiar dacă unul dintre factorii de autentificare este compromis, ceilalți pot împiedica accesul neautorizat la cont.

„Cea mai eficientă protecție presupune combinarea mai multor factori de autentificare. Astfel, utilizatorul ar trebui să folosească împreună un element biometric, precum amprenta sau recunoașterea facială, un element cunoscut doar de el, cum este parola ori codul PIN, și un dispozitiv fizic, precum telefonul mobil sau un token de securitate. Astfel, chiar dacă un factor este compromis, celelalte pot împiedica accesul neautorizat”, a declarat Crăciun.

Ce sunt datele biometrice?

Datele biometrice reprezintă trăsături unice ale unei persoane, folosite pentru identificare sau autentificare. Acestea se împart în două categorii principale: caracteristici fizice și caracteristici comportamentale.

Printre cele mai cunoscute caracteristici fizice se numără amprentele digitale, trăsăturile faciale utilizate în recunoașterea facială, irisul, retina, vocea, geometria mâinii și tiparul venelor. În majoritatea sistemelor moderne, nu este stocată imaginea propriu-zisă a feței sau a amprentei, ci un șablon matematic generat pe baza acestor trăsături. Practic, este vorba despre un cod numeric care descrie caracteristicile unice ale unei persoane.

Specialistul atrage însă atenția asupra unei vulnerabilități importante: spre deosebire de o parolă, un șablon biometric compromis nu poate fi resetat sau schimbat cu ușurință. În cazul în care datele ajung în posesia unor persoane neautorizate, utilizatorul nu își poate înlocui amprenta sau trăsăturile faciale, așa cum și-ar schimba o parolă.

A doua categorie este reprezentată de caracteristicile comportamentale, mai puțin vizibile, dar tot mai utilizate de sistemele moderne de securitate. Acestea pot include modul în care o persoană tastează, felul în care ține telefonul, ritmul mișcărilor sau tiparul de mers.

Aceste informații sunt analizate de sisteme inteligente care pot identifica activități suspecte sau pot confirma automat identitatea utilizatorului, fără ca acesta să fie nevoit să intervină sau chiar să fie conștient de procesul de verificare.

În ceea ce privește protecția datelor personale, specialistul în securitate IT subliniază importanța regulilor prevăzute de GDPR. Acestea oferă utilizatorilor drepturi privind accesul, portabilitatea și ștergerea datelor personale, inclusiv a celor biometrice.

Potrivit specialistului, datele biometrice oferă un nivel ridicat de confort și rapiditate, însă implică și riscuri pe termen lung. Spre deosebire de parole, acestea nu pot fi schimbate, iar compromiterea lor poate avea consecințe permanente.

Specialistul consideră că securitatea nu presupune renunțarea la tehnologie, ci folosirea acesteia în mod responsabil și conștient. Prin măsuri precum autentificarea multifactor, utilizarea unor dispozitive sigure, instalarea constantă a actualizărilor și informarea cu privire la riscurile online, utilizatorii își pot reduce semnificativ expunerea la amenințările cibernetice.