Canicula și seceta se agravează în Europa. De ce ploile de vară nu mai reușesc să refacă rezervele de apă?

Europa se confruntă cu un nou episod de caniculă, în timp ce seceta pune tot mai multă presiune pe rezervele de apă. Temperaturile de până la 42 de grade și ploile torențiale, care nu reușesc să hidrateze solul, conturează un scenariu îngrijorător. România resimte deja efectele, iar specialiștii meteo avertizează că situația s-ar putea agrava.

Canicula și seceta se agravează în Europa. De ce ploile de vară nu mai reușesc să refacă rezervele de apă?

Un nou dom de căldură se apropie de Europa de Vest, iar în doar două zile temperaturile ar putea ajunge până la 42 de grade Celsius. Este deja al cincilea val de caniculă din această vară, în condițiile în care seceta severă a dus la impunerea unor restricții privind consumul de apă. În România, oamenii din 80 de localități primesc în prezent apă cu porția.

Climatologul Roxana Bojariu a explicat la Digi24 că situația este cu atât mai dificilă cu cât luna august este, din punct de vedere climatic, mai săracă în precipitații decât celelalte două luni de vară. Peste acest regim obișnuit se suprapune însă o perioadă în care primele două luni ale verii au adus, în multe regiuni ale Europei, cantități de precipitații mult sub normal.

În România, scăderea precipitațiilor s-a resimțit în special în vestul țării, dar și în anumite zone din Moldova și în nordul Dobrogei, regiuni în care seceta este mai accentuată. Potrivit climatologului, deficitul de precipitații a început încă din primăvară, chiar dacă situația nu este la fel de gravă în toate regiunile țării precum în unele zone din vestul Europei.

Bojariu a atras atenția că temperaturile ridicate care urmează să se instaleze vor accentua deficitul de apă, deoarece căldura intensifică atât evaporarea apei din sol, cât și pierderea apei din vegetație prin evapotranspirație. În aceste condiții, problemele legate de secetă se pot agrava.

Totodată, climatologul a precizat că România se poate confrunta și cu perioade de instabilitate atmosferică, inclusiv cu ploi torențiale. Aceste precipitații nu rezolvă însă neapărat problema secetei, deoarece ploile de vară sunt distribuite foarte neuniform și nu ajung întotdeauna în regiunile în care deficitul de apă este cel mai mare.

Astfel, chiar și atunci când apar cantități importante de precipitații într-un timp scurt, solul deja afectat de secetă poate avea dificultăți în a absorbi apa, iar zonele care au cea mai mare nevoie de ploaie pot rămâne în continuare fără suficiente resurse de apă.

„August este, climatic vorbind, o lună cu precipitații mai reduse decât celelalte două luni de vară. Deci, în mod normal în august plouă mai puțin. Peste acest normal climatic avem totuși o situație în care am avut primele două luni de vară, în multe zone din Europa, cu precipitații foarte reduse, mult mai reduse. România a avut o scădere de precipitații mai ales în vestul țării, dar și în zone din Moldova, nordul Dobrogei și în aceste zone unde seceta din România este mai intensă.

Practic, am avut o reducere de precipitații începând chiar din primăvară. E adevărat că nu toată țara, ca în zone din vestul Europei, dar totuși acum avem temperaturi mari. Reducerea de precipitații climatică, cu această intensificare a unui val de căldură care va scoate și mai multă resursă de apă din sol prin evaporare, dar și din vegetație, prin evapotranspirație.

Evident că sunt probleme, dar ne putem aștepta și la perioade cu instabilități și avem chiar acuma pentru zone din țara noastră coduri inclusiv de instabilitate. Și problema e că ploile acestea de vară și instabilitățile de vară sunt foarte neuniform distribuite și nu neapărat acolo unde seceta este mai mare”, a spus Bojariu.

Ploile torențiale nu mai salvează solul de secetă. Avertismentul meteorologilor despre efectele încălzirii globale

Meteorologul ANM Elena Mateescu a explicat, la rândul ei, că ploile torențiale și sporadice nu contribuie semnificativ la reducerea efectelor secetei, deoarece solul nu reușește să absoarbă eficient cantitățile mari de apă care cad într-un timp foarte scurt. Potrivit ei, ar fi nevoie de ploi liniștite și de durată, însă astfel de precipitații nu se întrevăd în perioada imediat următoare.

Mateescu a precizat că România se află în sezonul caracterizat de activitate convectivă, în care norii se dezvoltă pe verticală și, atunci când sunt întrunite condițiile favorabile, pot produce cantități foarte mari de precipitații într-un interval scurt. Din acest motiv, apa nu are suficient timp să se infiltreze în sol.

Problema este agravată și de starea terenurilor afectate de secetă. Meteorologul a explicat că solul devine foarte compact după o perioadă îndelungată fără precipitații, ceea ce îngreunează și mai mult infiltrarea apei.

Mateescu a atras atenția că atât valurile de căldură, cât și intensificarea precipitațiilor reprezintă consecințe ale încălzirii globale. Deși valurile de căldură au existat și în trecut, acestea se manifestă în prezent cu o frecvență, intensitate și durată mai mari. În același timp, precipitațiile tind să fie mai intense, cu cantități mai mari de apă care cad într-un timp foarte scurt, depășind tiparele observate în perioadele anterioare.

Potrivit meteorologului, ambele fenomene sunt, ca tipologie, caracteristice sezonului de vară, însă încălzirea globală le furnizează o cantitate mai mare de energie, ceea ce determină manifestări mai intense și mai frecvente. În acest context, schimbările climatice trebuie luate în considerare atunci când sunt analizate fenomenele meteorologice extreme din prezent.

„Din păcate nu, pentru că suntem totuși în sezonul în care avem de-a face cu activitate convectivă, adică nori cu dezvoltare pe verticală, atunci când apar condițiile propice, ori aceștia de obicei dau cantități foarte mari de ploaie în timp scurt și, evident, nu e timp să se infiltreze apa în sol. Dar și solul, după secetă, este foarte compact și, fiind atât de compact, cu atât mai mult oprește o infiltrare bună în sol.

Dar trebuie să știm că atât valurile de căldură, cât și creșterea intensității precipitațiilor care face o încărcare neeficientă de apă din sol, sunt consecințe ale încălzirii globale, pentru că valuri de căldură sunt fenomene care au mai existat și în trecut, dar nu la frecvența, intensitatea și durata care apare acum.

Pe de altă parte, și această intensificare de precipitații este ceva ce iese din normalul perioadelor din trecut, adică se vede clar că avem cantități mult mai mari de precipitații ce cad în timp foarte scurt. Deci ambele fenomene, altfel, ca tipologie, normale pentru vară, sunt alimentate cu o cantitate mai mare de energie și atunci ele se manifestă mult mai intens, mai frecvent. Trebuie să luăm în considerare această schimbare climatică”, a adăugat Bojariu.