Executarea silită, mai greu de declanșat în 2026. Ce se schimbă pentru românii cu datorii

În 2026, regulile privind recuperarea datoriilor s-ar putea schimba semnificativ. Mai multe proiecte legislative pun accent pe dialog, restructurarea creditelor și protejarea locuințelor, înainte de executarea silită. În același timp, autoritățile locale ar putea externaliza colectarea unor creanțe, într-o reformă care schimbă relația dintre datornici și creditori.

Datoriile românilor, înaintea executorului: Creditorii ar putea fi obligați să caute soluții de plată

Industria managementului creanțelor traversează una dintre cele mai importante perioade de transformare din ultimul deceniu. Mai multe acte normative și proiecte legislative redesenează raportul dintre creditor și debitor, punând accent pe soluții amiabile, transparență și protecția consumatorului.

Schimbările au loc pe fondul transpunerii legislației europene, dar și al preocupării tot mai accentuate pentru găsirea unui echilibru între dreptul creditorului de a-și recupera creanța și drepturile persoanelor aflate în dificultate financiară. De la perioade mai lungi pentru identificarea unei soluții amiabile până la obligații suplimentare pentru creditori, anul 2026 ar putea aduce o amplă reformă legislativă în domeniul recuperării creanțelor.

Mesajul comun al inițiativelor aflate pe agenda Parlamentului și a Guvernului este că noile reguli le-ar putea oferi românilor mai multe șanse să își rezolve datoriile înainte de declanșarea executării silite.

Una dintre cele mai importante schimbări legislative din acest an este Proiectul de Ordonanță de urgență privind contractele de credit de consum și modificarea unor acte normative din domeniul financiar, prin care România transpune Directiva (UE) 2023/2225 privind contractele de credit de consum. Noile reguli ar urma să intre în vigoare în 2026, în condițiile în care România se află deja în procedură de infringement pentru întârzierea transpunerii directivei europene.

Dacă proiectul va fi adoptat în forma actuală, relația dintre creditori și persoanele care au datorii s-ar putea schimba semnificativ. Accentul se mută de la recuperarea rapidă a banilor către identificarea unor soluții care să permită plata datoriei înainte ca dosarul să ajungă în etapa executării silite.

Avocatul partener Claudiu Gănțoi, din cadrul Gănțoi, Furculița și Asociații, a explicat că una dintre cele mai importante prevederi este obligația creditorului de a încerca mai întâi identificarea unei soluții împreună cu debitorul. Înainte de începerea executării silite, creditorul ar urma să analizeze posibilitatea restructurării datoriei.

În practică, această restructurare poate presupune un plan de rate adaptat veniturilor actuale ale persoanei, reducerea valorii ratelor lunare prin extinderea perioadei de rambursare, amânarea unor plăți sau alte soluții care să permită continuarea achitării datoriei în condiții sustenabile.

Potrivit avocatului, pentru mulți consumatori, restructurarea datoriei poate însemna transformarea unei rate devenite greu de plătit într-un plan de rambursare pe care și-l pot permite. Scopul este continuarea plăților și readucerea situației financiare sub control înainte de declanșarea procedurilor de executare.

Claudiu Gănțoi a precizat că proiectul prevede și o perioadă minimă de trei luni între declararea scadenței anticipate a creditului și momentul în care poate începe executarea silită. În acest interval, consumatorul ar avea timp să își analizeze situația financiară, să discute cu creditorul și să încerce identificarea unei soluții amiabile.

O altă modificare importantă vizează creanțele cesionate către companiile specializate în managementul creanțelor. Potrivit proiectului, creditorii și companiile de management al creanțelor ar urma să aibă obligația de a păstra timp de cinci ani evidența tuturor interacțiunilor cu debitorii.

Măsura urmărește creșterea transparenței și ar permite verificarea modului în care s-a desfășurat relația dintre cele două părți, potrivit explicațiilor oferite de avocat.

Proiectul stabilește, de asemenea, limite pentru anumite costuri și comisioane aplicabile creditelor de consum. Scopul este ca persoanele care contractează împrumuturi să poată înțelege mai ușor costul total al unui credit și să compare în condiții mai transparente ofertele existente pe piață.

În acest context, executarea silită rămâne o soluție prevăzută de lege, însă aceasta ar interveni după parcurgerea unor etape în care dialogul dintre creditor și debitor, analiza situației financiare și identificarea unei soluții de plată ar urma să aibă un rol central.

„Una dintre cele mai importante prevederi este obligația creditorului de a încerca mai întâi identificarea unei soluții împreună cu debitorul. Înainte de începerea executării silite, creditorul va trebui să analizeze posibilitatea restructurării datoriei. În practică, acest lucru poate însemna un plan de rate adaptat veniturilor actuale ale persoanei, reducerea valorii ratelor lunare prin extinderea perioadei de rambursare, amânarea unor plăți, sau alte soluții care permit continuarea achitării datoriei în condiții sustenabile.

Pentru mulți consumatori, restructurarea datoriei înseamnă, de fapt, transformarea unei rate care a devenit greu de plătit într-un plan de rambursare pe care și-l pot permite. Scopul este ca plata să poată continua, iar situația financiară să fie readusă sub control înainte de declanșarea procedurilor de executare.

O altă modificare importantă privește creanțele cesionate către companiile specializate în managementul creanțelor. Potrivit proiectului, creditorii și companiile de management al creanțelor vor avea obligația să păstreze timp de cinci ani evidența tuturor interacțiunilor cu debitorii. Măsura urmărește creșterea transparenței și permite verificarea modului în care s-a desfășurat relația dintre cele două părți.

Proiectul stabilește și limite pentru anumite costuri și comisioane aplicabile creditelor de consum, astfel încât consumatorii să poată înțelege mai ușor costul total al unui împrumut și să compare în condiții mai transparente ofertele existente pe piață. Executarea silită rămâne o soluție prevăzută de lege, însă intervine după parcurgerea unor etape în care dialogul, analiza situației financiare și găsirea unei soluții de plată capătă un rol central.”, a declarat Gănțoi.

Casa nu mai poate fi pierdută atât de ușor: Executarea silită ar putea deveni ultima soluție pentru românii cu datorii

O altă inițiativă legislativă importantă este propunerea legislativă privind protecția consumatorilor față de executările silite abuzive sau intempestive, care prevede ca executarea silită a locuinței să fie utilizată doar ca măsură de ultimă instanță. Proiectul se află în dezbaterea Senatului din luna mai 2026.

Dacă va fi adoptat în forma actuală, proiectul ar putea schimba modul în care se ajunge la executarea silită a unei locuințe. Înainte de declanșarea procedurii, creditorul ar urma să aibă obligația de a încerca identificarea unei soluții împreună cu persoana care are datoria, astfel încât plata să poată continua fără pierderea locuinței.

Avocatul partener Vasile Furculița, din cadrul Gănțoi, Furculița și Asociații, a explicat că printre variantele care ar trebui analizate se numără reeșalonarea obligațiilor de plată, acordarea unui răgaz pentru achitarea ratelor, conversia creditului sau refinanțarea acestuia. În practică, aceste măsuri ar putea presupune un nou plan de rate adaptat veniturilor actuale ale persoanei, rate lunare mai mici prin prelungirea perioadei de rambursare sau alte soluții care să permită continuarea plăților într-un ritm pe care familia îl poate susține.

Potrivit avocatului, pentru persoanele care trec printr-o perioadă dificilă din cauza pierderii locului de muncă, a unor probleme de sănătate sau a reducerii veniturilor, astfel de soluții pot oferi timpul necesar pentru redresarea situației financiare și evitarea pierderii locuinței. În acest scenariu, executarea silită asupra casei sau apartamentului ar urma să devină ultima etapă a procesului, după ce au fost analizate toate variantele prin care datoria poate fi achitată pe cale amiabilă.

Proiectul introduce și o măsură suplimentară de protecție pentru familiile cu copii. Vasile Furculița a precizat că, în cazul în care în locuința vizată de executarea silită locuiesc minori, executorul judecătoresc ar urma să aibă obligația de a informa Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC). Astfel, autoritățile ar putea evalua situația și identifica, dacă este necesar, măsuri de sprijin pentru familie.

Avocatul consideră că inițiativa legislativă reflectă nevoia de a identifica soluții care să permită atât achitarea datoriei, cât și păstrarea locuinței atunci când situația financiară a debitorului face posibil acest lucru. În opinia sa, dacă până acum exista percepția că neplata ratelor duce direct la executor, proiectul încearcă să transforme dialogul și identificarea unei soluții de plată într-o etapă obligatorie înaintea executării silite.

La rândul său, Liviu Costică, COO al KRUK România, a afirmat că multe dintre principiile prevăzute de aceste inițiative legislative se regăsesc deja în modul de lucru al companiei. El a menționat contactarea persoanelor înainte de inițierea procedurilor juridice, analizarea situației financiare, propunerea unor planuri de plată adaptate și păstrarea unei evidențe clare a interacțiunilor.

Potrivit lui Costică, aceste practici au făcut parte din modelul de business al KRUK încă de la început, compania urmărind constant standarde de conformitate care au devenit, în timp, repere pentru întreaga industrie. El a subliniat că direcția legislativă actuală confirmă importanța Etapei Amiabile și a dialogului ca primă soluție în gestionarea unei datorii.

„Printre variantele care vor trebui analizate se numără reeșalonarea obligațiilor de plată, acordarea unui răgaz pentru achitarea ratelor, conversia creditului sau refinanțarea acestuia. În practică, aceste măsuri pot însemna un nou plan de rate adaptat veniturilor actuale ale persoanei, rate lunare mai mici prin prelungirea perioadei de rambursare sau alte soluții care permit continuarea plăților într-un ritm pe care familia îl poate susține.

Proiectul introduce și o măsură suplimentară de protecție pentru familiile cu copii. Dacă în locuința vizată de executarea silită locuiesc minori, executorul judecătoresc va avea obligația să informeze Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), astfel încât autoritățile să poată evalua situația și să identifice, dacă este cazul, măsuri de sprijin pentru familie.

Inițiativa legislativă reflectă nevoia identificarii unor soluții care permit achitarea datoriei și păstrarea locuinței atunci când situația financiară a debitorului permite acest lucru. Practic, dacă până acum mulți români aveau impresia că neplata ratelor duce direct la executor, noul proiect de lege încearcă să transforme dialogul și căutarea unei soluții de plată în etapa obligatorie care precede executarea silită.”, a precizat Furculița.

„Multe dintre principiile prevăzute de aceste inițiative legislative se regăsesc deja în modul de lucru al KRUK: contactarea persoanelor înainte de inițierea procedurilor juridice, analizarea situației lor financiare, propunerea unor planuri de plată adaptate și păstrarea unei evidențe clare a interacțiunilor.

Modelul nostru de business a inclus aceste practici din prima zi și am urmărit constant standarde de conformitate care, în timp, au devenit repere pentru întreaga industrie. Direcția legislativă actuală confirmă importanța Etapei Amiabile și a dialogului ca primă soluție în gestionarea unei datorii”, a punctat Costică.

Datoriile către primării, recuperate prin firme specializate? Ce se schimbă pentru românii cu restanțe?

O altă modificare importantă este adusă de Ordonanța de Urgență nr. 7/2026, care creează cadrul legal pentru externalizarea activităților de colectare a unor creanțe administrate de autoritățile locale. Actul normativ prevede că, până la 1 ianuarie 2027, Guvernul, la propunerea Ministerului Finanțelor și a Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, trebuie să adopte un proiect de act normativ cu putere de lege care să reglementeze posibilitatea externalizării serviciilor de colectare a creanțelor bugetare și fiscale locale.

Proiectul urmează să stabilească atât condițiile în care autoritățile locale pot recurge la externalizare, cât și regulile privind atribuirea serviciilor, competențele și procedura de colectare. Actul normativ se află în prezent în procedură parlamentară la Camera Deputaților.

Dacă va fi aplicată, măsura va permite primăriilor să apeleze la companii specializate pentru colectarea anumitor datorii, în loc ca întregul proces să fie gestionat exclusiv prin structurile proprii. Inițiativa a generat dezbateri încă de la lansare. Susținătorii săi consideră că soluția ar putea contribui la o colectare mai eficientă a creanțelor și la reducerea restanțelor către bugetele locale.

În același timp, organizațiile de protecție a consumatorilor și o parte dintre specialiști atrag atenția asupra necesității unor garanții clare pentru respectarea drepturilor contribuabililor și pentru stabilire modului în care vor fi desfășurate activitățile de colectare.

Pentru cetățeni, una dintre cele mai importante schimbări ar fi aceea că relația privind recuperarea unei datorii către autoritatea locală s-ar putea desfășura prin intermediul unei companii specializate. Aceasta ar trebui să respecte cadrul legal aplicabil și drepturile persoanei aflate în această situație.

În perioada următoare, una dintre temele urmărite va fi modul în care legislația va defini responsabilitățile fiecărei părți și mecanismele prin care contribuabilii vor beneficia de transparență și protecție pe parcursul întregii proceduri.

Dincolo de diferențele dintre proiectele legislative, toate aceste inițiative au un element comun: mutarea accentului de la intervenția juridică spre dialogul dintre creditor și debitor.

Potrivit KRUK România, direcția în care evoluează legislația europeană și cea națională favorizează identificarea unor soluții personalizate, adaptate situației financiare a fiecărei persoane, înainte de parcurgerea etapelor de executare silită.

Roxana Ciobanu, Manager Etapa Juridică în cadrul KRUK România, consideră că pentru consumatori noul cadru legislativ va însemna mai multă predictibilitate, un accent mai mare pe informare și oportunități suplimentare pentru identificarea unor soluții amiabile. În același timp, în opinia sa, anul 2026 marchează pentru industria de management al creanțelor începutul unei noi etape, în care, pe lângă respectarea cerințelor legislative, documentarea proceselor și dialogul cu clienții devin elemente centrale ale activității.

„Pentru consumatori, acest nou cadru legislativ înseamnă mai multă predictibilitate, un accent mai mare pe informare și oportunități suplimentare pentru găsirea unor soluții amiabile. Pentru industrie, 2026 marchează începutul unei noi etape, în care pe lângă conformarea legislativă, documentarea proceselor și dialogul cu clienții devin elemente centrale ale activității”, a punctat Ciobanu.