Generația Z, cea mai expusă atacurilor cibernetice. Peste jumătate dintre tineri au avut conturile, datele sau dispozitivele compromise
SURSA FOTO: Dreamstime
Deși este generația care petrece cel mai mult timp conectată la internet și folosește smartphone-ul ca principal instrument pentru comunicare, divertisment și accesarea serviciilor digitale, Generația Z are unele dintre cele mai slabe obiceiuri de securitate online. Un studiu internațional realizat de centrul de cercetare de piață al Kaspersky arată că peste jumătate dintre tinerii intervievați au fost deja victimele unui atac care le-a vizat dispozitivele, conturile sau datele personale.
Cercetarea scoate în evidență o contradicție importantă între încrederea pe care tinerii o au în capacitatea lor de a se descurca în mediul online și măsurile concrete de protecție pe care le aplică. Deși cei mai mulți se simt confortabil în lumea digitală, puțini consideră că dețin competențe avansate, iar utilizarea soluțiilor antivirus, schimbarea parolelor și realizarea copiilor de siguranță rămân practici insuficient răspândite.
Generația Z petrece mai mult timp online decât offline
Potrivit studiului, 57% dintre respondenții care fac parte din Generația Z declară că petrec mai mult timp conectați la internet decât în afara mediului online. Este cel mai ridicat procent înregistrat dintre toate generațiile analizate.
Telefonul mobil se află în centrul activităților digitale ale tinerilor. Aproximativ 67% dintre respondenți spun că smartphone-ul este principalul dispozitiv pe care îl folosesc pentru a intra pe internet. Acesta este utilizat pentru accesarea rețelelor sociale, a platformelor de divertisment, a jocurilor, a conturilor de e-mail, dar și a serviciilor bancare sau a documentelor personale.
Conectarea aproape permanentă este însoțită și de un nivel ridicat de încredere. Aproape șase din zece tineri intervievați, respectiv 59%, afirmă că se simt confortabil în mediul digital.
Cu toate acestea, numai 28% dintre membrii Generației Z consideră că au competențe digitale avansate. Diferența arată că familiaritatea cu utilizarea aplicațiilor și a dispozitivelor nu înseamnă automat și capacitatea de a identifica fraudele, tentativele de phishing sau metodele prin care atacatorii încearcă să obțină acces la conturi și date confidențiale.
Doar 27% dintre tineri folosesc antivirus pe telefon
Încrederea ridicată în mediul online nu este dublată întotdeauna de măsuri adecvate de securitate. Conform cercetării, doar 27% dintre respondenții din Generația Z utilizează un program antivirus pentru dispozitivele mobile.
Procentul este considerabil mai redus decât în cazul celorlalte generații analizate. În același timp, tinerii își schimbă parolele mai rar, deși folosesc numeroase conturi pentru rețele sociale, platforme de jocuri, cumpărături, e-mail și servicii financiare.
Folosirea aceleiași parole pentru mai multe platforme poate amplifica efectele unei breșe de securitate. În cazul în care datele de autentificare ale unui singur cont sunt obținute de atacatori, aceștia pot încerca aceleași combinații de utilizator și parolă și pe alte servicii.
O altă problemă este reprezentată de parolele ușor de anticipat, construite din nume, date de naștere sau combinații simple de cifre. Astfel de parole pot fi descoperite rapid cu ajutorul programelor automate folosite în atacurile cibernetice.
Peste jumătate dintre membrii Generației Z au fost victimele unui atac
Consecințele obiceiurilor insuficiente de securitate sunt deja vizibile. Studiul arată că 52% dintre respondenții din Generația Z au fost victimele unor atacuri îndreptate împotriva dispozitivelor, conturilor online sau datelor personale.
Dintre tinerii afectați, 17% au avut cel puțin un cont de social media compromis. În astfel de situații, atacatorii pot publica mesaje în numele victimei, pot contacta prietenii acesteia pentru a solicita bani sau pot încerca să obțină acces la alte conturi asociate.
Alți 12% dintre respondenți au pierdut accesul la un cont de gaming. Conturile de jocuri pot avea o valoare semnificativă, deoarece includ obiecte virtuale, monede digitale, istoricul achizițiilor și date bancare asociate plăților.
Compromiterea unui asemenea cont nu înseamnă doar pierderea progresului realizat într-un joc, ci poate conduce și la prejudicii financiare sau la expunerea unor date personale.
Smartphone-urile păstrează cele mai importante date personale
Telefonul mobil nu mai este folosit doar pentru apeluri și mesaje, ci a devenit un spațiu în care sunt păstrate unele dintre cele mai importante informații ale utilizatorilor.
Cercetarea arată că 38% dintre membrii Generației Z consideră fotografiile și documentele personale drept unele dintre cele mai valoroase date stocate pe smartphone. Comparativ cu alte generații, tinerii acordă o importanță mai mare documentelor personale păstrate în memoria telefonului.
În același timp, 30% dintre respondenți consideră parolele și datele de autentificare informații critice. Acestea pot permite accesul la conturi de e-mail, rețele sociale, platforme de cumpărături și servicii financiare.
Un telefon compromis le poate oferi atacatorilor acces la fotografii, copii ale documentelor de identitate, conversații private, conturi de e-mail, profiluri de social media și aplicații bancare. În anumite situații, datele obținute pot fi folosite pentru furt de identitate, fraude financiare sau șantaj.
Doar 28% dintre tineri fac regulat copii de siguranță
În ciuda volumului mare de informații importante păstrate pe telefon, numai 28% dintre respondenții din Generația Z declară că realizează periodic copii de siguranță ale datelor de pe smartphone.
Lipsa unui backup poate avea consecințe serioase în cazul pierderii, furtului sau defectării dispozitivului. Datele pot fi pierdute și în urma unui atac cu programe malware, a compromiterii contului asociat telefonului sau a unei resetări forțate a dispozitivului.
Copiile de siguranță pot fi păstrate într-un serviciu cloud securizat sau pe un dispozitiv separat. Pentru datele importante, specialiștii recomandă ca utilizatorii să nu se bazeze pe o singură copie.
Securitatea cibernetică trebuie inclusă în rutina zilnică
Kaspersky recomandă ca măsurile de securitate cibernetică să fie tratate ca o parte obișnuită a utilizării internetului, nu doar ca o reacție după producerea unui incident.
Compania arată că protecția trebuie să acopere atât activitatea desfășurată pe smartphone, cât și cea de pe calculator. Soluțiile de securitate pot identifica programele malware, paginile de phishing și alte amenințări care încearcă să fure date sau să preia controlul asupra dispozitivului.
Utilizatorii sunt sfătuiți să folosească parole puternice și diferite pentru fiecare cont. Un manager de parole poate crea și stoca în siguranță combinații complexe, reducând riscul ca compromiterea unei parole să permită accesul la toate serviciile folosite de aceeași persoană.
Autentificarea în doi pași reprezintă o altă măsură importantă. Aceasta poate împiedica accesarea unui cont chiar și atunci când parola a ajuns în posesia atacatorilor.
Atenție la rețelele Wi-Fi publice
Rețelele Wi-Fi disponibile în cafenele, aeroporturi, universități sau alte spații publice pot expune utilizatorii unor riscuri suplimentare. În lipsa unor măsuri de protecție, datele transmise prin astfel de rețele pot fi interceptate.
Kaspersky recomandă utilizarea unui serviciu VPN de încredere, care criptează traficul de internet și adaugă un nivel suplimentar de confidențialitate.
Utilizatorii ar trebui să evite accesarea aplicațiilor bancare sau introducerea datelor cardului atunci când sunt conectați la o rețea publică necunoscută. Este importantă și verificarea denumirii rețelei, deoarece atacatorii pot crea puncte de acces false, cu nume asemănătoare celor legitime.
„Case 404”, jocul prin care tinerii învață să recunoască fraudele
Pentru membrii Generației Z, Kaspersky a lansat jocul online interactiv „Case 404”. Acesta este construit sub forma unei aventuri inspirate din amenințări cibernetice reale, în care participanții au rolul unor detectivi.
Prin intermediul jocului, utilizatorii învață să recunoască tentativele de fraudă, atacurile de tip phishing și metodele de compromitere a conturilor întâlnite frecvent în mediul jocurilor online.
Inițiativa urmărește atât creșterea gradului de conștientizare, cât și dezvoltarea unor abilități practice care să-i ajute pe tineri să identifice mesajele suspecte, paginile false și solicitările prin care infractorii încearcă să obțină parole sau date financiare.
Studiul a inclus 7.200 de persoane din 18 țări
Cercetarea a fost realizată în martie 2026 de centrul de cercetare de piață al Kaspersky. La studiu au participat 7.200 de respondenți din 18 țări.
Eșantionul a inclus persoane din Brazilia, China, Columbia, Egipt, Franța, Germania, India, Indonezia, Italia, Malaezia, Mexic, Rusia, Arabia Saudită, Spania, Africa de Sud, Thailanda, Turcia și Vietnam.
Rezultatele indică faptul că timpul petrecut online și utilizarea frecventă a tehnologiei nu garantează automat un nivel ridicat de securitate digitală. Pentru Generația Z, principala vulnerabilitate pare să provină tocmai din diferența dintre încrederea mare în mediul online și aplicarea limitată a măsurilor elementare de protecție.
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.