Tinerii români, tot mai departe de locuința proprie: 85% dintre Millennials spun că nu își permit să cumpere o casă (studiu)

Locuința proprie a devenit un obiectiv tot mai greu de atins pentru tinerii din România. Un studiu realizat de Deloitte România ne arată că 85% dintre Millennials și 78% dintre Generația Z spun că nu își permit să cumpere o casă. În plus, mulți trăiesc de la un salariu la altul și resimt o puternică nesiguranță financiară.

85% dintre Millennials și 78% dintre tinerii din Generația Z spun că nu își permit o locuință proprie

Potrivit studiului „Deloitte Global Gen Z and Millennial Survey 2026”, realizat în 44 de țări, inclusiv în România, tinerii români din generațiile Z și Millennials se confruntă cu un nivel ridicat de nesiguranță financiară. Mai exact, 55% dintre reprezentanții Generației Z și 66% dintre Millennials spun că nu se simt în siguranță din punct de vedere financiar, procente cu 10, respectiv 22 de puncte procentuale peste media globală.

Situația este și mai dificilă în ceea ce privește accesul la o locuință proprie. Aproape opt din zece români din Generația Z (78%) și 85% dintre Millennials afirmă că nu își permit să cumpere o locuință, valori aproape duble față de media mondială, care este de 51% pentru Generația Z și 40% pentru Millennials. Potrivit studiului, această realitate influențează semnificativ deciziile și parcursul profesional al tinerilor.

Presiunea financiară se reflectă și în viața de zi cu zi. Aproape jumătate dintre tinerii din Generația Z (46%) și 62% dintre Millennials spun că trăiesc de la un salariu la altul, iar peste jumătate dintre respondenții din ambele generații au amânat decizii importante de viață din cauza dificultăților financiare.

Cea mai mare preocupare a tinerilor români rămâne costul vieții de zi cu zi, menționat de 50% dintre respondenții din ambele generații. Acesta este urmat de instabilitatea politică, indicată de 26% dintre cei din Generația Z și de 34% dintre Millennials, precum și de corupție, menționată de 25% dintre reprezentanții Generației Z și de 30% dintre Millennials.

Studiul evidențiază și un nivel ridicat de stres. Aproximativ o treime dintre respondenți declară că se simt stresați în cea mai mare parte a timpului, respectiv 38% dintre tinerii din Generația Z și 30% dintre Millennials. Principalele surse de stres sunt situația financiară pe termen lung, indicată de 51% dintre reprezentanții Generației Z și 41% dintre Millennials, starea de sănătate și bunăstarea familiei (47%, respectiv 45%), dar și situația financiară curentă (46%, respectiv 41%).

66% dintre românii din Generația Z folosesc AI la serviciu, dar doar un sfert consideră suficiente instrumentele oferite de angajatori

În ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale (Artificial Intelligence, AI) la locul de muncă, tinerii români au, în general, o percepție pozitivă asupra acestei tehnologii. Potrivit studiului, 66% dintre reprezentanții Generației Z și 48% dintre Millennials folosesc instrumente de AI în activitatea de zi cu zi. Majoritatea consideră că inteligența artificială are un impact benefic atât asupra vieții personale, cât și asupra celei profesionale. Astfel, 81% dintre tinerii din Generația Z și 71% dintre Millennials spun că AI le influențează pozitiv viața personală, iar 77%, respectiv 67%, apreciază efectele favorabile asupra activității profesionale.

Cu toate acestea, nivelul de încredere în această tehnologie nu este foarte ridicat. Aproximativ un sfert dintre respondenții din ambele generații afirmă că nu au încredere în rezultatele generate de inteligența artificială. Alți participanți la studiu invocă drept principale obstacole capabilitățile limitate ale instrumentelor AI, menționate de 22% dintre respondenți, precum și integrarea insuficientă a acestora în fluxurile de lucru.

Studiul mai arată că doar un sfert dintre reprezentanții Generației Z și ai generației Millennials consideră că instrumentele de inteligență artificială puse la dispoziție de angajatori sunt suficiente, un procent semnificativ mai mic decât media globală, de aproximativ 40%.

În ceea ce privește pregătirea profesională, numai 17% dintre românii din Generația Z și 24% dintre Millennials au finalizat cursuri de formare în domeniul inteligenței artificiale. Cu toate acestea, interesul pentru dezvoltarea competențelor este ridicat: o treime dintre reprezentanții Generației Z și un sfert dintre Millennials caută în mod activ noi oportunități de instruire. Totodată, gradul de încredere în utilizarea AI diferă între cele două generații, fiind de 68% în rândul Generației Z și de 46% în cazul Millennials.

„Studiul de anul acesta evidenţiază incertitudinile cu care se confruntă tinerii din România, comparativ cu cei din celelalte state analizate, dar şi deschiderea faţă de schimbările majore pe care le aduce adopţia accelerată a inteligenţei artificiale în activitatea profesională. Însă limitările care încă persistă, printre care relevanţa incertă a soluţiilor furnizate de instrumentele bazate pe AI dar şi suportul organizaţional scăzut, au potenţialul de a eroda rapid apetitul real al tinerilor pentru tehnologie.

Astfel, angajatorii trebuie să-şi actualizeze în permanenţă strategia de integrare a AI în activitatea curentă: să ţină pasul cu evoluţiile în domeniu, dar şi să investească în training continuu, să creeze cadre clare de utilizare şi să integreze tehnologia în mod relevant în fluxurile de lucru. În egală măsură, este esenţială construirea încrederii în astfel de instrumente, prin transparenţă cu privire la rezultatele generate şi la planurile concrete de armonizare a soluţiilor bazate pe AI cu competenţele umane”, a declarat Raluca Bontaş, Partener, Deloitte România.

79% dintre tinerii din Generația Z își doresc roluri de leadership, dar doar 4% le consideră prioritatea principală

Deși majoritatea tinerilor români își doresc ca, la un moment dat, să ocupe funcții de conducere, acest obiectiv nu reprezintă o prioritate în prezent. Potrivit studiului, 79% dintre reprezentanții Generației Z și 62% dintre Millennials aspiră la roluri de leadership, însă doar 4% dintre respondenții din fiecare categorie spun că acesta este principalul lor obiectiv profesional.

În schimb, cele mai importante priorități sunt echilibrul dintre viața profesională și cea personală, menționat de 25% dintre reprezentanții Generației Z și de 37% dintre Millennials. Pe următoarele locuri se află independența financiară, indicată de 24% dintre tinerii din Generația Z și de 14% dintre Millennials, dezvoltarea continuă, menționată de 12%, respectiv 17% dintre respondenți, precum și specializarea în domeniul de activitate, considerată importantă de 15% dintre reprezentanții Generației Z și de 12% dintre Millennials.

Studiul arată, totodată, că aproximativ o treime dintre tinerii români preferă un progres profesional constant, procent cu aproximativ zece puncte procentuale sub media globală. În același timp, un sfert dintre respondenții din ambele generații sunt deschiși unei evoluții accelerate în carieră. Mobilitatea laterală este mai frecventă în România decât la nivel global, 24% dintre reprezentanții Generației Z și 23% dintre Millennials fiind dispuși să schimbe rolurile în cadrul organizației pentru a găsi poziția care li se potrivește cel mai bine.