Un semnal neașteptat pentru companii: De ce Generația Z nu mai vede șefia ca pe un succes

Tot mai mulți angajați tineri evită promovările care presupun preluarea unor funcții de management, iar această schimbare de perspectivă asupra carierei reprezintă o provocare pentru companii. Organizațiile se confruntă cu dificultăți în formarea viitorilor lideri, în condițiile în care o parte importantă a Generației Z nu mai consideră poziția de șef un obiectiv profesional principal.

Noua perspectivă asupra carierei: De ce tinerii nu mai aleargă după funcții de șef

Pentru mulți tineri aflați la început de carieră, succesul nu mai este asociat automat cu avansarea pe scara ierarhică. Prioritatea devine echilibrul dintre viața profesională și cea personală, în timp ce responsabilitățile suplimentare, presiunea deciziilor și timpul mai mare alocat muncii sunt privite cu mai multă rezervă.

Această orientare schimbă modul în care companiile își planifică dezvoltarea internă și identificarea viitorilor manageri. Lipsa interesului pentru rolurile de conducere poate afecta capacitatea organizațiilor de a asigura continuitatea echipelor de management.

„Conform studiilor la nivel global, doar aproximativ 6% din Generația Z își dorește să preia roluri de conducere superioară și să devină șefi. Pentru organizații și structurile acestora, aceasta este o problemă foarte mare”, a declarat pentru Euronews Tomasz Szklarski, CEO al Enpulse și expert în implicarea la locul de muncă.

Creșterea responsabilităților pentru manageri influențează deciziile tinerilor

Potrivit expertului, unul dintre principalele motive pentru care tinerii evită funcțiile manageriale este legat de volumul tot mai mare de responsabilități asociat acestor poziții.

În ultimii ani, numărul angajaților coordonați de un singur manager a crescut semnificativ, iar dimensiunea medie a echipelor s-a dublat, de la aproximativ șase persoane la doisprezece persoane. Această schimbare a dus la o presiune mai mare asupra celor aflați în poziții de conducere.

Managerii trebuie să răspundă atât în fața conducerii companiei pentru atingerea obiectivelor de afaceri, cât și în fața echipelor pe care le coordonează. În același timp, rolul lor presupune sprijinirea dezvoltării profesionale a angajaților, menținerea motivației și gestionarea nevoilor unor colective tot mai numeroase.

„Generația Z a cântărit cu atenție ce înseamnă echilibrul dintre viața profesională și cea personală în raport cu sacrificiile necesare pentru a deveni șef. Tinerii pot vedea clar povara care vine odată cu managementul. Un manager este responsabil atât față de superiorii săi, cât și față de echipe din ce în ce mai mari, care necesită sprijin constant”, a spus Szklarski, potrivit Euronews.

Europa ar putea resimți mai puternic lipsa viitorilor lideri

Scăderea interesului pentru pozițiile manageriale reprezintă o tendință care depășește situația unor companii individuale și poate deveni o provocare pentru mai multe economii. Europa ar putea fi afectată în mod special, pe fondul schimbărilor demografice care reduc numărul persoanelor disponibile pe piața muncii.

„Vor fi din ce în ce mai puțini oameni care vor lucra, mai ales în Europa. Dacă nu vom forma o nouă generație de manageri și nu vom pregăti oamenii să își asume responsabilitatea pentru echipe, ne vom confrunta cu provocări tot mai mari în menținerea eficienței organizaționale”, a avertizat expertul.

Companiile trebuie să găsească metode prin care să încurajeze dezvoltarea competențelor de leadership și să creeze condiții care să facă funcțiile de conducere mai atractive pentru generațiile tinere.

Inteligența artificială nu poate înlocui complet rolul managerilor

Extinderea utilizării inteligenței artificiale în mediul de afaceri și automatizarea unor procese nu reprezintă o soluție completă pentru deficitul de manageri.

Mai mult, Szklarski consideră că rămâne incert dacă angajații ar accepta să primească indicații de la algoritmi sau dacă inteligența artificială ar putea prelua eficient toate responsabilitățile unui manager.

Conducerea unei echipe implică în continuare abilități dificil de înlocuit prin tehnologie. Empatia, construirea relațiilor profesionale, motivarea angajaților și luarea deciziilor care țin cont de dimensiunea umană a unei organizații rămân elemente importante ale activității manageriale.