Inteligența artificială lovește în joburile pentru tineri. Prima treaptă a carierei începe să dispară

Inteligența artificială schimbă piața muncii într-un mod care îi poate afecta în primul rând pe tinerii aflați la început de carieră. Nu dispar, cel puțin pentru moment, profesii întregi, însă sunt automatizate exact sarcinile pe care absolvenții le realizau în primii ani de muncă pentru a acumula experiență. Cercetările internaționale indică deja o scădere a angajărilor de juniori în domeniile expuse AI, în timp ce universitățile din România continuă, în mare parte, să evalueze studenții prin activități pe care noile instrumente digitale le pot executa în câteva secunde. Dr. Victor Iancu, consultant internațional de strategie și transformare de business, avertizează că România riscă să formeze o generație „calificată pe hârtie”, dar fără acces la experiența cerută de angajatori.

Inteligența artificială lovește în primul rând în joburile pentru tineri

O schimbare importantă începe să fie observată pe piața muncii. Angajările tinerilor cu vârste între 22 și 25 de ani au scăzut cu aproximativ 13% în profesiile cele mai expuse inteligenței artificiale, potrivit unui studiu Stanford din 2025 invocat în analiza realizată de Victor Iancu.

În aceleași profesii, angajații cu mai multă experiență au fost mult mai puțin afectați. Diferența scoate la iveală una dintre marile probleme generate de dezvoltarea rapidă a AI: tehnologia poate prelua mai întâi activitățile simple și repetitive, adică exact munca atribuită în mod tradițional debutanților.

Cercetarea preliminară, analiza inițială a datelor, redactarea unor documente standard, pregătirea prezentărilor, construirea modelelor financiare de bază sau scrierea codului după specificații clare sunt printre sarcinile care pot fi automatizate.

Aceste activități reprezentau însă și prima etapă de formare profesională pentru absolvenți. Prin munca de rutină, un angajat la început de drum învăța să identifice greșeli, să înțeleagă procesele și să ia, treptat, decizii pe cont propriu.

Prima treaptă a carierei începe să dispară

Problema nu este limitată la dispariția anumitor sarcini. În joc se află chiar traseul prin care un absolvent devenea un profesionist cu experiență.

Datele internaționale prezentate în analiză indică deja o reducere a recrutării pentru pozițiile de debut. O cercetare realizată la Harvard arată că firmele care adoptă activ inteligența artificială și-au diminuat angajările de juniori cu aproximativ o cincime.

În același timp, recrutarea profesioniștilor cu experiență a continuat să crească.

Situația este vizibilă mai ales în tehnologie. Angajările de absolvenți în marile companii din domeniu au scăzut cu peste 50% față de 2019, potrivit datelor SignalFire invocate de Victor Iancu.

Tinerii aflați la început de carieră reprezintă aproximativ 7% din noile recrutări ale marilor companii de tehnologie, comparativ cu 15% înainte de pandemie.

Separat, datele Randstad indică o reducere cu 29% a numărului pozițiilor entry-level începând din ianuarie 2024.

Joburile entry-level pierd teren și în Europa

Fenomenul nu este prezent doar în Statele Unite. Piața europeană a muncii începe să transmită semnale similare.

În Marea Britanie, recrutarea absolvenților a înregistrat în perioada 2024-2025 prima scădere de după pandemie. La nivel european, ponderea rolurilor destinate celor aflați la început de carieră a coborât la niveluri minime istorice, potrivit datelor prezentate în analiză.

În paralel, cererea pentru competențe în domeniul inteligenței artificiale este în creștere. Numărul anunțurilor de angajare care solicită astfel de abilități s-a dublat între 2023 și 2025.

Practic, în timp ce o parte dintre vechile poziții de intrare pe piața muncii se restrâng, apar noi cerințe pentru candidați.

Întrebarea ridicată de Victor Iancu este dacă sistemul universitar din România îi pregătește pe studenți pentru această nouă realitate.

AI nu elimină toate joburile, dar apare „deficitul de experiență”

Datele disponibile nu indică, deocamdată, o distrugere masivă a locurilor de muncă la nivelul întregii economii.

Budget Lab de la Yale nu a identificat o schimbare majoră a structurii ocupaționale din Statele Unite în primele 33 de luni de la lansarea ChatGPT. O cercetare realizată în Danemarca a găsit efecte reduse asupra salariilor și a numărului de ore lucrate.

Economistul Daron Acemoglu estimează, de asemenea, că beneficiile de productivitate generate de AI vor fi moderate, cel puțin pe termen scurt.

World Economic Forum estimează chiar un câștig net de 78 de milioane de locuri de muncă până în 2030.

Situația tinerilor absolvenți este însă diferită. În profesiile afectate de inteligența artificială, 72% dintre anunțurile de angajare solicită deja competențe de management, iar mai mult de jumătate cer abilități sociale, emoționale și digitale, conform datelor OCDE citate în analiză.

Astfel apare ceea ce specialiștii numesc „deficitul de experiență”.

Angajatorii caută discernământ, judecată profesională și capacitatea de a gestiona situații ambigue. Până recent, asemenea competențe se formau după câțiva ani de activitate. Problema este că munca prin care un junior acumula această experiență începe să fie automatizată.

Universitățile pregătesc studenții pentru sarcini pe care AI le face deja

Victor Iancu atrage atenția asupra unei rupturi între sistemul universitar românesc și transformările de pe piața muncii.

Universitățile continuă, în mare parte, să folosească metode de predare și evaluare consacrate în urmă cu două decenii. Studenților li se cer rezumate, referate, prezentări, modele financiare standard sau cod realizat după un șablon.

Exact aceste sarcini pot fi acum executate rapid și la costuri reduse cu ajutorul instrumentelor de inteligență artificială.

În același timp, practica profesională este, în numeroase cazuri, tratată formal, iar AI este privită în primul rând ca un instrument de copiat.

Analiza avertizează că această abordare riscă să pregătească studenții pentru activități a căror valoare economică scade rapid.

Ce se schimbă pentru absolvenții de Drept

Profesia juridică este unul dintre exemplele prezentate de Victor Iancu.

În mod tradițional, primii ani de activitate ai unui tânăr jurist presupuneau cercetare, revizuirea documentelor, redactarea unor clauze standard și pregătirea materialelor preliminare.

Modelele lingvistice pot realiza deja o parte importantă dintre aceste activități.

În aceste condiții, angajatorii nu vor mai plăti doar pentru capacitatea unui absolvent de a produce un document standard. Valoarea profesională se mută spre verificarea rezultatelor generate de AI, identificarea erorilor de interpretare și înțelegerea consecințelor juridice ale unei recomandări.

În opinia autorului analizei, facultățile de Drept trebuie să introducă utilizarea critică a instrumentelor AI, procese simulate, stagii reale și interacțiunea directă cu spețe și clienți.

Judecata juridică trebuie formată în situații în care deciziile au consecințe, nu doar prin reproducerea teoriei.

Absolvenții de studii economice concurează cu instrumente care lucrează în câteva secunde

Schimbarea este vizibilă și în economie sau business.

Pregătirea prezentărilor, analizele preliminare de piață, memo-urile și modelele financiare de bază reprezentau o parte importantă din activitatea unui analist junior.

Astăzi, asemenea materiale pot fi generate în câteva secunde.

Un debutant care lucrează patru ore la o prezentare corectă concurează cu un instrument care poate produce un rezultat aproape instantaneu.

În aceste condiții, valoarea angajatului se mută dincolo de documentul final. Angajatorii vor căuta persoane capabile să formuleze întrebarea corectă, să înțeleagă industria în care activează, să dezvolte o relație cu clientul și să susțină argumentat un punct de vedere.

Pentru absolvenții de studii economice, diploma ar trebui completată de proiecte cu miză reală, experiență antreprenorială sau cunoașterea aprofundată a unei industrii.

Nici absolvenții de Politehnică nu sunt feriți de schimbare

Inginerii și programatorii pot părea, la prima vedere, mai puțin vulnerabili la transformările generate de AI. Datele privind angajările de juniori din industria software arată însă o altă realitate.

Scrierea codului după specificații clare, corectarea erorilor simple și realizarea testelor unitare pot fi executate rapid de asistenții AI.

Angajatorii încep astfel să caute un alt profil de debutant.

Este vorba despre persoane capabile să descompună o problemă ambiguă, să proiecteze un sistem, să înțeleagă arhitectura tehnică și să identifice o eroare subtilă într-un cod generat automat.

Soluția propusă nu este renunțarea la fundamentele tehnice. Din contră, acestea trebuie aprofundate. Structurile de date, sistemele, rețelele și arhitectura devin esențiale pentru ca un inginer să înțeleagă de ce funcționează un sistem, nu doar să genereze o bucată de cod aparent funcțională.

România riscă să producă absolvenți „calificați pe hârtie”

Victor Iancu consideră că principala problemă nu este dispariția tuturor profesiilor, ci eliminarea treptată a „porții de intrare” în acestea.

Generații întregi au învățat o meserie direct la locul de muncă. Juniorii începeau cu activități simple, acumulau experiență și preluau treptat responsabilități mai importante.

Inteligența artificială automatizează acum tocmai această primă categorie de activități.

România are nevoie, potrivit analizei, de integrarea explicită a instrumentelor AI în procesul de predare și evaluare, în locul unor interdicții dificil de aplicat.

Stagiile de practică ar trebui să presupună responsabilități reale, obiective și rezultate măsurabile. Angajatorii ar trebui implicați în proiectarea ultimilor ani de studiu, iar evaluările trebuie să testeze judecata, argumentarea și capacitatea de rezolvare a problemelor.

În lipsa unei schimbări, România riscă să formeze o generație cu diplome și calificări formale, dar fără acces la experiența pe care companiile o solicită deja.

Problema, avertizează Victor Iancu, nu este că inteligența artificială va elimina toate profesiile. Marea provocare este că AI începe să elimine traseul prin care tinerii intrau în aceste profesii și deveneau, în timp, angajați cu experiență.