ANAF pregătește controale pe criptomonede, dar legislația ridică mari probleme. Avertisment: „Ceața fiscală este completă și totală”

Autoritățile fiscale își intensifică atenția asupra tranzacțiilor cu criptomonede, iar furnizorii de servicii de criptoactive trebuie să raporteze către ANAF date despre conturi, solduri și operațiunile realizate de utilizatori. În același timp, experții avertizează că firmele care activează în acest sector se confruntă cu o problemă majoră: România nu are reguli contabile și fiscale suficient de clare pentru numeroase operațiuni cu criptoactive. De la minarea Bitcoin și Ethereum până la DeFi și staking, lipsa unor norme specifice ar putea transforma viitoarele controale ANAF într-o sursă importantă de litigii între stat și contribuabili.

ANAF primește date despre conturi, solduri și tranzacțiile cu criptoactive

Controlul fiscal asupra pieței criptomonedelor intră într-o nouă etapă. Recent a apărut Ordinul 750/2026 privind modelul și conținutul formularului utilizat de furnizorii de servicii de criptoactive raportori.

Potrivit documentului analizat de avocații Dobrinescu Dobrev Haraga, furnizorii vizați au obligația să transmită anual către ANAF informații despre conturi și solduri, dar și detalii privind fiecare tranzacție realizată de utilizatori.

Raportarea acoperă operațiunile de cumpărare, vânzare sau schimb de criptoactive.

În paralel, potrivit declarațiilor președintelui ANAF invocate în comunicat, instituția intenționează să creeze inclusiv o divizie dedicată controlului tranzacțiilor cu criptomonede.

Demersurile privind verificarea acestei piețe sunt considerate necesare, însă specialiștii atrag atenția că intensificarea controalelor are loc într-un moment în care legislația aplicabilă companiilor rămâne neclară.

Problema apare la firmele care vor să se conformeze fiscal

În cazul persoanelor fizice care obțin venituri din tranzacționarea criptomonedelor, regulile fiscale sunt mai bine conturate. ANAF a publicat broșuri și ghiduri dedicate acestor venituri și a organizat cursuri pe această temă.

Situația devine însă mult mai complicată în cazul societăților comerciale care activează pe piața cripto și încearcă să își îndeplinească obligațiile fiscale.

Una dintre problemele fundamentale privește modul în care criptoactivele trebuie înregistrate în contabilitate.

În lipsa unor reguli dedicate, Bitcoin, Ethereum și alte active digitale ajung să fie încadrate prin raportare la categorii contabile tradiționale, deși natura și modul lor de utilizare sunt diferite.

„De cel puțin 6 ani, Ministerul Finanțelor evită elaborarea unor reguli contabile specifice criptoactivelor. Într-o lume a digitalului, suntem forțați să asimilăm un Bitcoin și Ethereum cu stocurile de marfă tradițională sau cu imobilizările, în funcție de intenția de utilizare a acestora. În 2020, CECCAR a inițiat un demers de completare a legislației contabile, însă fără niciun rezultat”, a declarat Luisiana Dobrinescu, avocat, partener Dobrinescu Dobrev Haraga.

Nu există reguli clare pentru criptomonedele obținute prin minare

Una dintre cele mai importante incertitudini privește activitatea de minare.

Specialiștii arată că nu este clar care sunt înregistrările contabile care trebuie realizate în momentul în care o companie obține un criptoactiv prin minare.

Problema fiscală merge însă mai departe. Nu există reguli suficient de precise privind momentul în care societatea trebuie să recunoască un venit impozabil.

Venitul ar putea fi analizat la momentul obținerii criptoactivului prin minare, la creșterea valorii acestuia, la schimbarea sa cu un alt activ sau la vânzare. Tocmai lipsa unei reglementări specifice creează riscul unor interpretări diferite între contribuabili și inspectorii fiscali.

În practică, firmele și contabilii au ajuns să folosească soluții diferite pentru operațiuni similare.

„Cei mai mulți contabili consideră că, din cauza fluctuațiilor de valoare a acestor active, gestiunea lor ar trebui ținută extra-contabil. Alții le înregistrează contabil și fac reevaluări care determină venituri și cheltuieli care alterează semnificativ indicatorii contabili și fiscali ai societății. Toate aceste operațiuni au loc în economia României de mai bine de 15 ani”, a mai afirmat Luisiana Dobrinescu.

DeFi și staking, într-o „ceață fiscală completă”

Noile tipuri de operațiuni din piața cripto complică și mai mult situația.

Analiza atrage atenția asupra DeFi, respectiv finanțele descentralizate, și asupra stakingului. Acesta din urmă presupune blocarea unei anumite cantități de criptomonede într-un protocol blockchain pentru susținerea securității și funcționării rețelei.

Astfel de operațiuni pot genera noi criptoactive sau alte forme de recompensă. Din perspectivă fiscală și contabilă, însă, momentul și modalitatea de recunoaștere a veniturilor ridică numeroase întrebări.

În cazul DeFi și staking, specialiștii descriu situația drept una în care „ceața este completă și totală”.

Lipsa unor reguli unitare este cu atât mai importantă cu cât statele membre ale Uniunii Europene au abordări diferite privind înregistrarea contabilă a criptoactivelor.

Diferențele apar inclusiv în privința momentului în care venitul devine exigibil și, implicit, a momentului în care poate apărea obligația privind impozitul pe profit.

Avertisment privind controalele ANAF: Risc uriaș de litigii

În acest context, intensificarea verificărilor fiscale poate genera conflicte între contribuabili și autorități.

Dacă o companie și ANAF interpretează diferit momentul recunoașterii unui venit sau tratamentul contabil al unui criptoactiv, controlul fiscal se poate încheia cu stabilirea unor obligații suplimentare.

Contribuabilul poate contesta decizia, iar disputa poate ajunge ulterior în instanță.

Luisiana Dobrinescu critică lipsa unei asumări instituționale privind elaborarea unor norme clare pentru acest domeniu.

„La fiecare discuție pe această temă, ni se spune că Ministerul Finanțelor așteaptă ceva de la BNR, care așteaptă ceva de la Ministerul Justiției, pentru ca astfel să nu se întâmple nimic. Sentimentul meu este că niciuna dintre instituții nu dorește să își asume responsabilitatea reglementării. Într-un astfel de context, emiterea unor decizii de impunere în urma controalelor ANAF nu poate fi decât o uriașă sursă de litigii”, a explicat Luisiana Dobrinescu.

România ar putea ajunge din nou la o amnistie fiscală

O altă problemă semnalată este riscul ca incertitudinea legislativă să conducă, în timp, la o nouă amnistie fiscală.

Într-un asemenea scenariu, eventualele obligații fiscale stabilite în urma controalelor ar putea fi ulterior anulate sau tratate printr-o măsură generală adoptată de autorități.

Specialiștii avertizează că o astfel de evoluție ar putea însemna nu doar pierderea unor posibile venituri la buget, ci și irosirea resurselor implicate în întregul proces de control și contestare.

Ar fi afectată munca inspectorilor fiscali, în timp ce firmele ar suporta costurile necesare pentru a-și construi apărarea. În disputele ajunse în instanță sunt implicate, de asemenea, echipe de avocați și resurse ale sistemului judiciar.

Problema centrală rămâne, astfel, lipsa unor reguli contabile și fiscale adaptate activelor digitale. În timp ce ANAF își dezvoltă instrumentele de raportare și control pentru piața criptomonedelor, companiile care operează legal în acest sector riscă să se confrunte cu interpretări fiscale diferite pentru tranzacții și activități desfășurate în România de mai bine de un deceniu.