ANAF extinde controalele asupra averilor nejustificate. Inspectorii au stabilit obligații fiscale de peste 540 de milioane de lei

ANAF a finalizat peste 1.100 de verificări ale situației fiscale personale în perioada iulie 2025 – mai 2026, vizând persoane care nu au putut justifica proveniența unor sume utilizate pentru investiții, achiziții sau depuneri bancare. În urma controalelor, inspectorii au stabilit creanțe fiscale suplimentare de peste 540 de milioane de lei și au instituit măsuri asigurătorii de peste 123 de milioane de lei. Autoritățile susțin că este cea mai amplă acțiune de acest tip derulată în ultimii ani. Ministerul Finanțelor afirmă că verificările bazate pe analiza de risc și instrumentele digitale au contribuit la identificarea diferențelor dintre veniturile declarate și patrimoniul unor contribuabili.

ANAF a identificat venituri și disponibilități financiare fără documente justificative

ANAF a desfășurat, în intervalul iulie 2025 – mai 2026, un total de 1.102 acțiuni de control privind situația fiscală personală a contribuabililor. Verificările au vizat persoane care au utilizat sume importante pentru achiziții, investiții, depuneri bancare sau finanțarea propriilor firme, fără a putea demonstra în mod concludent proveniența fondurilor.

În urma controalelor, inspectorii fiscali au stabilit creanțe fiscale suplimentare în valoare totală de 540.243.299 lei și au dispus măsuri asigurătorii de 123.514.438 lei. Potrivit instituției, acțiunea reprezintă cea mai amplă operațiune din ultimii ani dedicată verificării persoanelor fizice suspectate că au utilizat venituri nedeclarate sau insuficient justificate.

Principalele nereguli constatate au fost legate de depuneri de numerar în conturi bancare personale ori în conturile unor societăți comerciale, achiziții de bunuri mobile și imobile, împrumuturi acordate firmelor, majorări de capital social și sume despre care contribuabilii au susținut că provin din străinătate.

În numeroase cazuri, persoanele verificate au declarat că fondurile proveneau din economii păstrate în numerar, venituri realizate peste hotare sau bani primiți de la alte persoane fizice.

„Verificările efectuate au arătat însă că aceste explicaţii nu au putut fi susţinute prin documente şi mijloace de probă care să demonstreze valoarea sumelor, momentul obţinerii acestora şi existenţa lor efectivă în perioada verificată”, a precizat ANAF.

Instituția a arătat că, în anumite situații, inspectorii au constatat lipsa trasabilității sumelor invocate de contribuabili ca sursă a fondurilor utilizate.

„Pe de o parte, persoanele indicate ca sursă a sumelor nu dispuneau de capacitatea financiară necesară pentru acordarea acestora, iar pe de altă parte nu existau documente care să confirme provenienţa şi circuitul banilor. Aceste constatări au condus la stabilirea situaţiei fiscale reale şi la calcularea obligaţiilor fiscale suplimentare datorate bugetului de stat”, potrivit comunicatului de presă.

Instrumentele digitale și analiza de risc au stat la baza verificărilor fiscale

Rezultatele controalelor efectuate de ANAF au fost comentate și de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, care consideră că utilizarea instrumentelor digitale și a mecanismelor moderne de analiză de risc începe să genereze rezultate măsurabile în combaterea evaziunii și în protejarea veniturilor bugetare.

Oficialul a subliniat că verificările fiscale sunt esențiale pentru identificarea situațiilor în care există diferențe semnificative între veniturile declarate și patrimoniul sau fluxurile financiare ale unei persoane.

„Aceste rezultate reconfirmă că mecanismele de analiză de risc şi verificare fiscală susţinute prin utilizarea instrumentelor digitale produc efecte concrete şi contribuie la protejarea veniturilor bugetare. Un sistem fiscal modern şi credibil presupune reguli aplicate uniform, transparenţă şi capacitatea statului de a verifica situaţiile în care există diferenţe semnificative între veniturile declarate şi patrimoniul sau fluxurile financiare ale unei persoane”, a declarat acesta.

Pe lângă identificarea veniturilor fără sursă justificată, inspectorii fiscali au descoperit și alte categorii de venituri nedeclarate. Printre acestea se numără veniturile din cedarea folosinței bunurilor, activități independente, transferul titlurilor de valoare și venituri obținute din străinătate.

Datele centralizate de autorități arată că cele mai mari trei creanțe fiscale suplimentare stabilite în perioada iulie 2025 – mai 2026 au fost:

• 23.075.130 lei – DGRFP Ploiești – AJFP Prahova;
• 22.538.669 lei – DGRFP București – Serviciul Verificări Fiscale;
• 21.580.410 lei – DGRFP București – Serviciul Verificări Fiscale.

Creanțe fiscale de peste 54 de milioane de lei au fost stabilite doar în luna mai

Activitatea de control a ANAF a continuat într-un ritm ridicat și în luna mai 2026. În această perioadă, inspectorii au emis 56 de decizii de impunere și au stabilit creanțe fiscale suplimentare în valoare totală de 54.636.713 lei.

Cele mai mari obligații fiscale stabilite în luna mai au fost în valoare de:

• 10.978.817 lei – DGRFP Iași – Serviciul Verificări Fiscale;
• 5.847.184 lei – DGRFP Brașov – AJFP Alba;
• 3.950.297 lei – DGRFP Craiova – AJFP Gorj.

Datele prezentate de autorități indică o intensificare a verificărilor privind situația fiscală personală și utilizarea unor metode de analiză care urmăresc identificarea diferențelor dintre veniturile declarate și fondurile folosite pentru investiții, achiziții sau alte operațiuni financiare.

Mari averi nejustificate – situație centralizată la Ministerul Finanțelor: