Românii care primesc acest telefon pot rămâne fără bani în cont. Escrocii se dau drept inspectori ANAF și angajați ai băncilor

Poliția Română avertizează asupra unei noi metode de fraudă care face tot mai multe victime în rândul persoanelor fizice și al firmelor. Escrocii se folosesc de identitatea ANAF și a unor instituții bancare pentru a convinge contribuabilii că au de primit bani de la stat. În realitate, scopul este obținerea accesului la conturile bancare și transferul sumelor către conturi controlate de infractori. În unele cazuri, prejudiciile au ajuns la sute de mii de lei.

Cum începe frauda în numele ANAF

Poliția Română atrage atenția că numărul tentativelor de înșelăciune prin folosirea abuzivă a identității Agenției Naționale de Administrare Fiscală este în creștere.

Țintele preferate sunt administratorii de firme, persoanele care gestionează conturile societăților comerciale, dar și contribuabilii persoane fizice.

Schema începe, de regulă, cu un apel telefonic aparent banal. Persoana care sună se prezintă drept inspector ANAF și susține că victima are de recuperat bani.

„Totul începe cu un apel telefonic prin care victima este contactată de o persoană care se prezintă drept inspector ANAF. Sub diverse pretexte, aceasta informează contribuabilul că are de primit o rambursare de TVA, are un sold disponibil în evidențele fiscale, i se va restitui o sumă de bani achitată în plus sau că există o diferență favorabilă contribuabilului ce urmează să fie virată în conturile societății”, informează Poliția Română.

Pentru a părea credibili, infractorii solicită inițial informații care nu par sensibile. Aceștia întreabă la ce bancă sunt deschise conturile, cine este persoana responsabilă cu administrarea lor sau care este numărul de telefon al reprezentantului firmei.

În unele situații, apelul este urmat de e-mailuri care imită identitatea vizuală a ANAF și care conțin informații aparent oficiale despre presupusa rambursare.

Escrocii se dau apoi drept reprezentanți ai băncii

După primul contact, victima este apelată de o altă persoană care pretinde că reprezintă banca unde sunt deschise conturile.

Aceasta explică faptul că trebuie efectuate anumite operațiuni pentru validarea rambursării anunțate anterior.

În această etapă, victimei i se poate cere să acceseze un link primit prin SMS sau e-mail, să se autentifice în aplicația de internet banking, să introducă date personale ori să autorizeze diferite operațiuni bancare.

Potrivit Poliției Române, autorii fraudei folosesc un limbaj profesionist și explicații tehnice complexe pentru a câștiga încrederea victimei.

„Pentru a crește gradul de încredere, autorii folosesc un limbaj profesional și oferă explicații tehnice aparent legitime, susținând că operațiunile sunt necesare pentru procesarea rambursării.”

Capcana „contului colector” prin care firmele pierd zeci sau sute de mii de lei

Momentul critic al fraudei apare atunci când victimei i se spune că banii trebuie transferați temporar într-un așa-numit „cont colector”.

Escrocii susțin că această operațiune este necesară pentru validarea și procesarea rambursării fiscale.

„Transferul fondurilor într-un ‘cont colector’ reprezintă etapa critică a fraudei. Victimei i se comunică faptul că, pentru efectuarea rambursării, este necesar ca fondurile existente în conturile firmei să fie transferate temporar într-un așa-numit ‘cont colector’, urmând ca ulterior să fie restituite împreună cu suma reprezentând rambursarea fiscală. În realitate, contul respectiv este controlat de către autori”, a precizat Poliția Română.

Odată ce transferul este autorizat, recuperarea banilor devine extrem de dificilă.

Sumele sunt mutate rapid prin mai multe conturi, iar urmele tranzacțiilor devin tot mai greu de urmărit.

Datele personale și bancare ajung direct la infractori

În numeroase situații, linkurile trimise victimelor duc către pagini false care imită site-urile băncilor sau ale instituțiilor publice.

Persoanele convinse că se află pe o platformă oficială introduc date extrem de sensibile, fără să își dea seama că acestea ajung direct în posesia infractorilor.

Printre informațiile solicitate se numără codul numeric personal, adresa de e-mail, numărul de telefon, datele cardului bancar, parolele de acces și codurile de confirmare primite prin SMS.

Cu aceste informații, infractorii pot prelua controlul asupra conturilor și pot efectua tranzacții fără acordul titularilor.

Prejudicii de sute de mii de lei

Poliția Română precizează că fenomenul nu este unul izolat și că în ultima perioadă au fost raportate mai multe cazuri similare.

Un administrator de firmă a pierdut aproximativ 400.000 de lei după ce a fost convins că discută cu reprezentanți ai ANAF.

Alte două victime au fost prejudiciate cu aproximativ 86.000 de lei, respectiv aproape 120.000 de lei.

Autoritățile avertizează că metodele folosite de escroci devin tot mai sofisticate și că numărul tentativelor este în creștere.

Ce recomandă Poliția Română

Polițiștii le recomandă contribuabililor să manifeste maximă prudență atunci când sunt contactați telefonic și li se comunică faptul că au de primit bani de la ANAF.

De asemenea, nimeni nu ar trebui să transmită prin telefon informații bancare, parole, coduri de autentificare sau date ale cardurilor.

Specialiștii recomandă evitarea accesării linkurilor primite prin mesaje nesolicitate și verificarea directă a informațiilor la ANAF sau la bancă, folosind canalele oficiale de comunicare.

În cazul în care au fost introduse date bancare pe o pagină suspectă sau au fost autorizate tranzacții neobișnuite, banca trebuie contactată imediat, iar parolele conturilor trebuie schimbate de urgență.