ANAF ia la puricat averile românilor. Ce venituri, conturi și bunuri intră în controalele inspectorilor fiscali

ANAF a intensificat verificările asupra persoanelor fizice care nu pot justifica proveniența banilor utilizați pentru investiții, achiziții sau depuneri în conturi bancare. În perioada iulie 2025 – mai 2026, inspectorii au desfășurat peste 1.100 de controale și au stabilit obligații fiscale suplimentare de peste 540 de milioane de lei. Analizele vizează atât veniturile declarate, cât și patrimoniul, fluxurile financiare și operațiunile realizate de contribuabili.

ANAF verifică proveniența banilor folosiți pentru investiții, achiziții și depuneri în conturi

ANAF și-a intensificat acțiunile de verificare a situației fiscale personale, concentrându-se asupra persoanelor fizice ale căror cheltuieli, investiții sau achiziții nu pot fi justificate prin veniturile declarate. În intervalul iulie 2025 – mai 2026, inspectorii fiscali au efectuat 1.102 controale și au stabilit creanțe fiscale suplimentare în valoare de 540.243.299 de lei.

Verificările au vizat contribuabili care nu au putut demonstra proveniența fondurilor utilizate pentru cumpărarea unor bunuri, efectuarea de investiții sau alimentarea conturilor bancare.

Potrivit situației centralizate la Ministerul Finanțelor, în aceeași perioadă au fost instituite și măsuri asigurătorii în valoare de 123.514.438 de lei, pentru garantarea recuperării sumelor datorate bugetului de stat.

Inspectorii fiscali nu analizează doar veniturile înscrise în declarațiile fiscale, ci urmăresc întregul circuit al banilor, patrimoniul contribuabilului și toate operațiunile financiare realizate în perioada verificată.

Printre situațiile identificate frecvent în cadrul controalelor se numără:

• depunerile de numerar în conturile bancare personale sau în conturile societăților în care persoana deține participații;
• achizițiile de locuințe, terenuri, autoturisme și alte bunuri efectuate cu bani cash;
• împrumuturile acordate propriilor firme;
• majorările de capital social;
• sumele despre care contribuabilii susțin că erau păstrate în numerar în țară sau în străinătate;
• veniturile pretins obținute în alte state, dar care nu pot fi confirmate prin documente ori prin schimbul de informații dintre autoritățile fiscale.

În timpul verificărilor, inspectorii au constatat inclusiv situații în care persoanele indicate drept sursă a fondurilor nu aveau capacitatea financiară de a acorda sumele respective. În alte cazuri, nu existau documente care să demonstreze proveniența banilor și traseul acestora.

Simpla susținere că banii provin din economii păstrate în locuință, din venituri obținute în străinătate sau din împrumuturi primite de la rude ori cunoscuți nu este suficientă. Contribuabilul trebuie să demonstreze valoarea sumelor, momentul în care acestea au fost obținute și existența lor efectivă în perioada verificată.

Chiriile, activitățile independente și investițiile nedeclarate sunt analizate de inspectori

Pe lângă verificarea fondurilor a căror proveniență nu poate fi justificată, inspectorii fiscali identifică și venituri care provin din surse cunoscute, dar care nu au fost declarate autorităților fiscale.

Astfel, controalele au scos la iveală venituri rezultate din cedarea folosinței bunurilor, activități independente, transferul titlurilor de valoare, operațiuni desfășurate în străinătate și alte categorii de venituri supuse impozitării.

În astfel de situații, inspectorii recalculează obligațiile fiscale în funcție de categoria de venit din care provin sumele respective, aplicând regulile de impozitare prevăzute de legislația fiscală.

Selecția persoanelor fizice care intră în verificare se realizează pe baza unei analize de risc. Conform Codului de procedură fiscală, diferența dintre veniturile estimate de autoritatea fiscală și cele declarate este considerată semnificativă atunci când depășește 10% din veniturile declarate și este, în același timp, de minimum 50.000 de lei.

În cadrul analizei situației fiscale personale sunt evaluate drepturile și obligațiile patrimoniale, fluxurile financiare și toate elementele care pot reflecta situația fiscală reală a contribuabilului. Totodată, ANAF poate confrunta informațiile din declarațiile fiscale cu date obținute de la instituții publice, bănci, plătitori de venit sau alte persoane cu care contribuabilul a avut raporturi economice ori juridice.

Persoanele identificate cu risc fiscal primesc mai întâi o notificare de conformare și beneficiază de un termen de 30 de zile pentru a-și reanaliza situația fiscală și, dacă este cazul, pentru a depune sau corecta declarațiile fiscale. Totuși, corectarea declarațiilor nu exclude posibilitatea unei verificări ulterioare.

ANAF poate solicita declarația de patrimoniu și documente justificative

După transmiterea avizului de verificare, contribuabilul poate primi un termen de cel mult 60 de zile pentru prezentarea documentelor justificative și a explicațiilor solicitate de inspectori. Acest termen poate fi prelungit o singură dată, cu încă 30 de zile, dacă există o solicitare justificată.

În cadrul procedurii fiscale, ANAF poate solicita și depunerea unei declarații de patrimoniu și de venituri. În situația în care documentele nu sunt prezentate, verificarea se desfășoară pe baza informațiilor deja deținute de instituție sau obținute din alte surse.

Durata verificării situației fiscale personale poate ajunge la 270 de zile, fără a fi incluse perioadele acordate contribuabilului pentru transmiterea documentelor și explicațiilor cerute de inspectori.

Pentru veniturile a căror sursă nu poate fi identificată, legislația prevede aplicarea unui impozit de 70% asupra bazei impozabile ajustate. La această sumă se pot adăuga dobânzi și penalități.

Autoritatea fiscală precizează însă că această cotă nu se aplică automat tuturor veniturilor nedeclarate. Atunci când proveniența banilor este identificată, de exemplu în cazul chiriilor, investițiilor sau activităților independente, se aplică regimul fiscal corespunzător categoriei respective. Impozitul de 70% este utilizat exclusiv pentru sumele a căror proveniență nu poate fi demonstrată și identificată în cadrul verificării fiscale.

Deciziile de impunere au depășit 23 de milioane de lei în cele mai mari dosare

În perioada analizată, cele mai mari trei creanțe fiscale suplimentare stabilite de ANAF au fost de 23,07 milioane de lei, într-un dosar instrumentat de AJFP Prahova, 22,53 milioane de lei, prin Serviciul Verificări Fiscale București, și 21,58 milioane de lei, tot prin Serviciul Verificări Fiscale București.

Numai în luna mai 2026, inspectorii fiscali au emis 56 de decizii de impunere, cu o valoare totală de 54,63 milioane de lei. Cea mai mare creanță stabilită în acea lună s-a apropiat de 11 milioane de lei.

Datele centralizate arată că verificarea situației fiscale a persoanelor fizice a devenit una dintre direcțiile importante de activitate ale administrației fiscale. În cadrul acestor controale pot fi analizate simultan conturile bancare, proprietățile achiziționate, sumele introduse în societăți comerciale și economiile declarate de contribuabili, iar lipsa documentelor care să dovedească proveniența fondurilor poate conduce la stabilirea unor obligații fiscale de ordinul milioanelor de lei.