Escrocheriile online au devenit tot mai sofisticate în 2026. Pensionarii, printre principalele ținte ale infractorilor cibernetici

Un simplu telefon, un SMS sau un mesaj pe WhatsApp pot fi suficiente pentru ca economiile strânse într-o viață să dispară în câteva minute. În 2026, escrocii folosesc inteligența artificială și tehnici tot mai sofisticate pentru a-i păcăli pe pensionari. Iată la ce trebuie să fie atenți bunicii noștri.

Fraudele online care îi lasă fără bani pe pensionari. La ce trebuie să fie atenți seniorii?

Escrocheriile online au devenit extrem de sofisticate în 2026, iar specialiștii avertizează că metodele folosite de infractori sunt din ce în ce mai greu de identificat. Nu mai este vorba doar despre mesaje stângace, pline de greșeli gramaticale, ci despre atacuri atent regizate, unele susținute de inteligența artificială.

Alerta falsă de la bancă

Una dintre cele mai periculoase metode este alerta falsă de la bancă, cunoscută și sub denumirea de spoofing. Infractorii folosesc tehnologii care afișează pe ecranul telefonului numele sau chiar numărul real al instituției bancare. Victima este sunată de o persoană cu o voce calmă și profesionistă, care susține că în cont a fost detectată o tranzacție suspectă sau că acesta a fost compromis.

Sub pretextul blocării fraudei, falsul angajat solicită de urgență datele cardului, codul PIN sau codurile primite prin SMS. Dacă aceste informații sunt furnizate, contul bancar poate fi golit în doar câteva minute.

SMS-urile capcană

Mai există o campanie amplă de smishing, bazată pe mesaje SMS care induc panică. Victimele sunt anunțate că au o amendă restantă, de exemplu de 150 de lei, și că trebuie să o achite imediat pentru a evita penalizările sau chiar poprirea pensiei. Mesajul conține un link către un site care reproduce fidel platforma Ghișeul.ro, unde utilizatorilor li se solicită numărul de înmatriculare și, ulterior, datele bancare. Specialiștii subliniază că statul nu trimite niciodată linkuri de plată direct prin SMS.

Mirajul investițiilor și aplicațiile de control la distanță

O altă metodă vizează persoanele care speră să își completeze veniturile prin investiții. Seniorii sunt adesea ținta reclamelor de pe Facebook sau YouTube care promit profituri garantate și investiții sigure. După ce își lasă numărul de telefon într-un formular, sunt contactați de un presupus consultant financiar.

Acesta îi convinge să instaleze aplicații de control la distanță, precum AnyDesk, susținând că îi ajută să își configureze contul de investiții. În realitate, aplicația oferă escrocilor control total asupra telefonului sau calculatorului, inclusiv acces la aplicațiile de internet banking.

Vocile clonate ale celor dragi

În 2026 s-a extins și utilizarea inteligenței artificiale pentru clonarea vocilor rudelor apropiate. Seniorii primesc apeluri de la numere necunoscute, însă la celălalt capăt al firului aud vocea unui copil sau nepot care, plângând ori vorbind precipitat, spune că a suferit un accident grav sau că a fost reținut de poliție.

Victimei i se cere să transfere urgent o sumă importantă de bani într-un cont indicat, pentru rezolvarea unei presupuse probleme medicale sau legale.

Mesajul de la Poștă sau Curier

Foarte răspândită rămâne și frauda coletului. Pensionarii primesc SMS-uri sau e-mailuri care par trimise de Poșta Română ori de firme cunoscute de curierat și sunt informați că livrarea unui colet a fost suspendată din cauza unei adrese greșite sau a unei taxe vamale neplătite, de regulă de numai 5 sau 10 lei.

Linkul inclus în mesaj solicită introducerea datelor cardului pentru plata acestei sume infime, însă scopul real este obținerea accesului la contul bancar, din care infractorii pot face ulterior cumpărături de mii de lei.

Escrocheria sentimentală

Escrocheria sentimentală, cunoscută drept romance scam, continuă să facă victime în special în rândul pensionarilor care locuiesc singuri sau petrec mult timp pe Facebook. Atacatorii folosesc fotografii furate, de obicei ale unor medici, militari sau ingineri aflați în străinătate, și construiesc în săptămâni sau chiar luni o relație de prietenie ori o idilă online.

După ce câștigă încrederea victimei, inventează o urgență, precum un accident, o intervenție chirurgicală sau probleme cu viza, ori promit că vor veni în vizită, dar solicită bani în avans.

Metoda „Acesta este noul meu număr!” pe WhatsApp

O metodă simplă, dar eficientă, este și mesajul de pe WhatsApp cu textul „Acesta este noul meu număr!”. Victima primește un mesaj de la un număr necunoscut în care presupusa rudă explică faptul că și-a pierdut telefonul și folosește un nou număr.

După câteva conversații obișnuite, aceasta solicită urgent bani, prin transfer bancar sau Revolut, motivând că nu își poate accesa contul pentru a achita o factură importantă.

Alerta falsă de virus

Escrocii exploatează și lipsa de experiență tehnologică a unor utilizatori prin alerta falsă de virus. În timp ce navighează pe internet sau citesc știri, seniorii pot vedea pe ecran o fereastră roșie, însoțită de sunete puternice, care blochează dispozitivul și avertizează că acesta a fost infectat cu un virus periculos.

Mesajul îndeamnă utilizatorul să sune imediat la un număr de suport tehnic. La telefon răspunde un fals reprezentant Microsoft sau Google, care solicită instalarea unui program de control la distanță pentru „devirusare”, după care cere o taxă foarte mare pentru un serviciu inutil sau fură datele existente în calculator.

Moștenirea surpriză sau loterie falsă

Printre metodele clasice, adaptate mediului online, se numără și falsa moștenire sau loteria fictivă. Victima primește un e-mail ori un mesaj privat prin care este informată că a câștigat la o loterie internațională la care nici măcar nu a participat sau că este singurul moștenitor al unei persoane bogate din străinătate, care poartă același nume de familie.

Pentru a intra în posesia presupusei averi, i se cere însă plata în avans a unor taxe notariale, comisioane de transfer sau impozite, bani care ajung direct în conturile infractorilor.