Eugen Tomac a prezentat programul de guvernare. Reforma administrativă, reorganizarea ANAF și digitalizarea completă a statului, printre marile promisiuni

Premierul desemnat Eugen Tomac a publicat programul de guvernare, un document de aproape 80 de pagini care propune reforme ample în administrație, economie, infrastructură, energie, educație și digitalizare. Documentul este construit în jurul unor măsuri pe termen scurt, cu aplicare în următoarele 12-18 luni, dar și al unor reforme structurale care ar urma să schimbe modul de funcționare al statului român.

Cea mai importantă schimbare anunțată este reforma administrativ-teritorială, considerată de echipa lui Eugen Tomac drept condiția necesară pentru succesul tuturor celorlalte reforme.

Reforma administrativ-teritorială este plasată înaintea tuturor celorlalte obiective

Programul începe cu un capitol separat intitulat „Prioritatea zero”, dedicat reorganizării administrative a României. Potrivit documentului, actuala structură administrativă este considerată depășită și ineficientă, în condițiile în care România are peste 3.000 de unități administrativ-teritoriale, iar multe dintre acestea nu dispun de resurse suficiente pentru furnizarea serviciilor publice esențiale.

Guvernul propune transformarea actualelor opt regiuni de dezvoltare în regiuni administrative cu personalitate juridică și competențe proprii. În paralel, ar urma să fie stabilite praguri minime de viabilitate pentru comune și orașe, ceea ce ar putea duce la fuziuni administrative sau la forme obligatorii de asociere între localități.

Documentul prevede și realizarea unui audit național, consultări regionale și elaborarea unor scenarii de reorganizare inspirate din modelele aplicate în Polonia, Cehia, Franța și Danemarca.

Companiile de stat și sistemul fiscal ar urma să intre într-un amplu proces de restructurare

În domeniul economic, programul pornește de la constatarea că economia României a traversat o perioadă dificilă, marcată de recesiune tehnică, inflație ridicată și scăderea încrederii mediului de afaceri.

Pentru a schimba situația, executivul propune introducerea unui sistem de scoring fiscal pentru contribuabilii corecți, extinderea declarațiilor fiscale precompletate și garantarea unui termen de minimum șase luni între publicarea și aplicarea oricărei modificări fiscale importante.

O atenție specială este acordată companiilor de stat. Programul prevede auditarea tuturor societăților care înregistrează pierderi timp de cel puțin doi ani consecutivi și publicarea unui sistem de evaluare pe categorii. În funcție de rezultate, acestea ar putea fi restructurate, listate la bursă, transformate în parteneriate public-private sau lichidate.

Totodată, documentul propune eliminarea salariilor 13 și 14, precum și a bonusurilor considerate nejustificate în companiile aflate integral în proprietatea statului.

ANAF ar urma să fie reorganizat și digitalizat

Capitolul dedicat finanțelor publice pune accent pe reducerea deficitului bugetar și combaterea evaziunii fiscale. Una dintre cele mai importante reforme este reorganizarea ANAF, prin centralizarea activităților de analiză de risc și control fiscal.

Programul propune generalizarea sistemelor SAF-T, e-Factura și e-Sigiliu, precum și introducerea camerelor video de tip bodycam pentru inspectorii antifraudă și personalul vamal. De asemenea, sunt prevăzute teste de integritate și mecanisme de trasabilitate financiară pentru comerțul online.

Executivul estimează că reducerea diferenței dintre TVA-ul teoretic și cel colectat efectiv ar putea aduce la buget venituri suplimentare de zeci de miliarde de lei anual.

Energie, gaze din Marea Neagră și noi reactoare nucleare

În sectorul energetic, programul pune accent pe securitatea energetică și pe reducerea dependenței de piețele externe. Un rol central îl are proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, care ar urma să dubleze producția de gaze naturale a României după începerea exploatării.

Documentul prevede accelerarea investițiilor în energie regenerabilă, baterii de stocare și infrastructura energetică, dar și continuarea proiectelor nucleare de la Cernavodă. Sunt menționate retehnologizarea Unității 1, dezvoltarea Unităților 3 și 4 și proiectul reactoarelor modulare mici de la Doicești.

Guvernul promite și revizuirea legislației privind consumatorii vulnerabili, extinderea programelor pentru prosumatori și crearea unei rețele naționale de ghișee energetice pentru cetățeni.

Digitalizarea completă a relației dintre cetățean și stat

Transformarea digitală ocupă unul dintre cele mai ample capitole ale programului. Obiectivul declarat este ca majoritatea serviciilor publice să poată fi accesate online printr-un portal unic al statului.

Programul prevede extinderea cărții electronice de identitate, dezvoltarea portofelului european digital și implementarea principiului potrivit căruia cetățenii nu vor mai trebui să prezinte documente pe care statul le deține deja.

De asemenea, sunt prevăzute utilizarea inteligenței artificiale în administrație, dezvoltarea cloudului guvernamental și crearea unei structuri centrale care să coordoneze toate proiectele de digitalizare.

Autostrăzi, căi ferate și metrou

În infrastructură, principalele obiective sunt finalizarea Autostrăzii Moldovei A7, închiderea sectoarelor lipsă de pe A1 și accelerarea lucrărilor la A0 București.

Programul mai include modernizarea rețelei feroviare, achiziția de trenuri noi, dezvoltarea unei căi ferate de mare viteză pe relația București-Cluj-Budapesta și continuarea proiectelor de extindere a metroului din Capitală.

Până în 2028, ținta asumată este depășirea pragului de 2.000 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres.

Educația și cercetarea primesc obiective bugetare pe termen lung

În educație, programul propune creșterea atractivității profesiei didactice prin salarii mai mari și programe de formare profesională. Sunt prevăzute extinderea programului „Masă sănătoasă”, dezvoltarea sistemului „Școală după școală” și reducerea abandonului școlar.

Pentru universități sunt propuse măsuri de internaționalizare, digitalizare și colaborare mai strânsă cu mediul economic. În cercetare, programul stabilește ca obiectiv alocarea a 1% din PIB pentru finanțarea publică până în 2030.

Puteți consulta programul de guvernare mai jos: