Reactoarele modulare mici, esențiale pentru securitatea energetică a României. Nuclearelectrica readuce în prim-plan proiectul de la Doicești

Nuclearelectrica susține că dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR) a devenit o necesitate pentru securitatea energetică a României, în contextul actualei stări de alertă energetică. Compania afirmă că noile capacități nucleare trebuie dezvoltate în paralel cu retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă și construirea reactoarelor 3 și 4.

Nuclearelectrica readuce în atenție proiectul reactoarelor modulare mici

Mesajul companiei vine într-un moment în care sistemul energetic național se confruntă cu dificultăți generate de scăderea debitului Dunării.

Unitatea 1 de la Centrala Nucleară Cernavodă este deja oprită, iar nivelul redus al apei pune presiune și asupra funcționării Unității 2. În mod normal, cele două reactoare au o putere instalată de aproximativ 1.400 MW și asigură în jur de 20% din producția de energie electrică a României.

În acest context, Nuclearelectrica afirmă că proiectul reactoarelor modulare mici de la Doicești reprezintă o componentă importantă a strategiei de dezvoltare a capacităților nucleare.

Postarea companiei a fost publicată cu puțin timp înainte ca premierul și ministrul interimar al Energiei, Ilie Bolojan, să prezinte măsurile discutate cu marii consumatori industriali pentru reducerea consumului de energie în orele de vârf.

Compania invocă noile politici europene privind energia nucleară

Potrivit Nuclearelectrica, politicile europene recente pun accent pe dezvoltarea capacităților nucleare pentru consolidarea securității energetice a statelor membre.

Compania arată că Planul de acțiune pentru electrificare al Comisiei Europene prevede accelerarea tehnologiilor nucleare inovatoare, inclusiv a reactoarelor modulare mici, ca parte a procesului de electrificare și de creștere a producției de energie.

În baza noilor politici europene, care subliniază importanța dezvoltării capacităților de producție din surse nucleare, există rațiuni de asigurare a necesarului de consum pe termen lung, a securității energetice a statelor UE și, cu atât mai important, dat fiind contextul actual la nivel regional și în România, de asigurare a securității energetice și a întregului spectru al consumatorilor, a transmis compania.

Proiectul SMR este inclus în strategia de investiții a Nuclearelectrica

Compania precizează că dezvoltarea programului nuclear al României include trei direcții majore: retehnologizarea Unității 1, construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și implementarea proiectului reactoarelor modulare mici.

Potrivit Nuclearelectrica, proiectul SMR este dezvoltat încă din 2019 și a fost gândit atât pentru creșterea capacităților de producție, cât și pentru adaptarea sistemului energetic la efectele schimbărilor climatice.

Reprezentanții companiei susțin că programele nucleare trebuie să integreze tehnologii capabile să răspundă atât nevoilor de consum pe termen lung, cât și fenomenelor climatice extreme.

CANDU și SMR ar trebui dezvoltate simultan

Nuclearelectrica consideră că dezvoltarea simultană a tehnologiei CANDU și a reactoarelor modulare mici poate contribui la consolidarea rezilienței sistemului energetic românesc.

Potrivit companiei, tehnologia CANDU oferă stabilitate în producția de energie, în timp ce reactoarele modulare mici adaugă flexibilitate și pot completa atât capacitățile nucleare existente, cât și producția din surse regenerabile.

Implementarea mai accelerată a ambelor tehnologii, CANDU și SMR, așadar creșterea simultană a capacităților nucleare, în conformitate cu Planul Național, reprezintă o necesitate care poate să facă o diferență semnificativă în gestionarea schimbărilor climatice, cu impact pozitiv direct asupra sistemului energetic românesc și a consumatorilor, a transmis compania.

În mesajul publicat pe Facebook, Nuclearelectrica mai arată că un program nuclear adaptat contextului actual trebuie să asigure complementaritatea dintre reactoarele CANDU, reactoarele modulare mici și sursele regenerabile, astfel încât sistemul energetic să poată răspunde mai eficient în situații de criză climatică și energetică.