România trebuie să investească în energie nucleară și hidrocentrale. Sorin Chiriță: Un proiect de țară ar trebui să existe

28România nu își poate baza viitorul energetic doar pe panouri fotovoltaice, turbine eoliene și baterii. Aceste tehnologii sunt necesare, însă nu pot asigura singure producția constantă de energie de care sistemul național are nevoie.

Sorin Chiriță, directorul executiv al Societății de Administrare a Participațiilor în Energie, SAPE, a explicat în podcastul „Picătura de business”, moderat de Radu Preda, de ce România trebuie să continue investițiile în reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, în reactoarele modulare de la Doicești și în marile proiecte hidroenergetice.

Energia solară și bateriile nu pot asigura singure producția continuă de electricitate

Discuția a pornit de la limitele energiei regenerabile și ale sistemelor de stocare în baterii. Sorin Chiriță a explicat că energia fotovoltaică poate fi stocată pentru câteva ore și folosită seara, însă această soluție nu poate acoperi perioade lungi și nu poate asigura o producție continuă.

În opinia sa, dezvoltarea bateriilor este necesară, dar acestea nu rezolvă integral problema funcționării sistemului energetic.

„Această penurie și multe proiecte de stocare care sunt absolut necesare, repet, dar stocare în baterii, pe tehnologie de stocare în baterii, nu rezolvă problema integrală. Nu rezolvă problema integrală de producție în bandă.”

Același lucru este valabil și în cazul energiei eoliene. Aceasta poate produce mai mult timp decât energia fotovoltaică, dar rămâne dependentă de condițiile meteorologice și este greu de prognozat.

„Trebuie să fim conștienți că, de exemplu, nici fotovoltaicul, nici eolianul, pentru că avem o capacitate de producere eoliană, nu rezolvă. De exemplu, noi la SAPE avem și pe vârful muntelui, la Curcubăta, avem și în Dobrogea, la Horia, și când bate sus vântul de multe ori nu bate pe litoral sau invers. Dar există și situații când nu bate nicăieri vântul.”

Directorul SAPE a arătat că energia eoliană are avantaje față de cea solară, însă producția sa nu poate fi garantată permanent.

„Este mult mai avantajos eolianul decât fotovoltaicul și costurile de înființare a unui parc eolian sunt mai mari, clar. Sunt mult mai mari, dar ele produc aproape în bandă, pentru că ai perioade lungi în care bate vântul, nu depinzi atât de tare de soare. Dar, în același timp, ai și producție impredictibilă.”

România are nevoie de reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă pentru producția în bandă

În acest context, Sorin Chiriță a susținut că România are nevoie de energie nucleară pentru a putea asigura o producție constantă, indiferent de oră, anotimp sau condițiile meteorologice.

„De aceea avem nevoie de nuclear. Și e foarte bine că se investește în capacitățile noi 3 și 4.”

Acesta a precizat că proiectele reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă se află încă într-un proces complicat și că lucrările propriu-zise nu au început. Cu toate acestea, el consideră că proiectele vor fi realizate.

„Suntem destul de avansați ca țară să investim în 3 și 4, reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. Cu siguranță se vor face, pentru că sunt procese dificile.”

Întrebat în ce etapă se află investițiile, Sorin Chiriță a confirmat că lucrările nu au început încă. Directorul SAPE a subliniat însă că dezvoltarea capacităților nucleare presupune proceduri complexe, termene lungi și numeroase condiții tehnice și administrative.

„Gândiți-vă că totuși energia nucleară și producția de energie nucleară implică multe lucruri.”

Reactoarele modulare de la Doicești ar putea avea un rol funcțional important

Un alt proiect abordat în discuție a fost cel al reactoarelor modulare mici de la Doicești. Radu Preda a amintit că tehnologia este relativ nouă și că România s-ar afla printre primele state care ar utiliza-o.

Sorin Chiriță a declarat că, din punctul său de vedere, aceste reactoare vor fi realizate și ar putea avea o importanță mai ales funcțională.

„Din punctul meu de vedere, ele se vor face și vor avea o importanță nu atât strategică pentru România, ci o importanță funcțională. În perspectiva extinderii acestor capacități, dacă ele devin utile pentru o anumită zonă, pot fi extinse în mai multe zone.”

Moderatorul a remarcat că România s-ar afla în fruntea unui proces bazat pe o tehnologie care nu are încă un istoric îndelungat de funcționare. Acest lucru oferă țării șansa de a fi printre primii beneficiari, dar aduce și incertitudini.

Sorin Chiriță a răspuns că România trebuie să aleagă între a rămâne pe loc și a participa la dezvoltarea unei tehnologii noi.

„Acum, eu vă întreb pe dumneavoastră, între a nu face nimic și a face ceva, chiar și experimental.”

El a precizat că tehnologia reactoarelor modulare nu are încă maturitatea centralelor nucleare mari, dar a susținut că România trebuie să înceapă de undeva.

„Este o tehnologie care nu are maturitatea centralelor mari de producere a energiei nucleare. Dar trebuie să începem de undeva și e foarte bine că România face parte dintr-un proces în care să fie avangardistă.”

Directorul SAPE a comparat implicarea României în acest proiect cu dezvoltarea centrului de cercetare de la Măgurele.

„Cum și pe teritoriul României avem acest centru de studiu al laserului de la Măgurele, pe care îl cunoaștem cu toții și de care putem să fim mândri. Acolo vorbim de cercetare, aici vorbim deja de producere.”

Hidrocentralele pot funcționa ca o formă naturală de stocare a energiei

După discuția despre reactoarele nucleare, Sorin Chiriță a trecut la o altă soluție pe care o consideră esențială pentru România: producția hidroenergetică și stocarea apei în baraje.

„Cred cu tărie că noi va trebui să avem un proiect sustenabil. Și dacă vrem să avem proiecte sustenabile pentru România, cred că cel mai simplu și cel mai util ar fi să ne îndreptăm către capacitățile de stocare a energiei și de producere a energiei prin hidrocentrale.”

Spre deosebire de baterii, apa poate fi păstrată în baraje și folosită pentru producerea energiei atunci când sistemul are nevoie. În același timp, stocarea apei capătă o importanță suplimentară într-o perioadă în care schimbările climatice și procesul de deșertificare sporesc presiunea asupra resurselor naturale.

„Atâta vreme cât țara noastră deține capacități semnificative de apă, pe care o pierdem, și într-un proces de deșertificare pe planetă, și într-un proces în care apa devine principala resursă, prin creșterea capacităților de stocare, când spun stocare vorbim de acele baraje, de a stoca în baraje apa, ai dublă funcționalitate.”

Prima funcție este conservarea apei, iar a doua este producerea energiei în momentele în care cererea crește.

„Apa aceea nu se risipește. O poți menține și poți folosi energia electrică atunci când ai nevoie.”

Proiectul Tarnița-Lăpuștești este blocat, deși ar putea oferi peste un gigawatt

Unul dintre proiectele centrale menționate de Sorin Chiriță este hidrocentrala cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești. El a descris proiectul drept un eșec până în prezent, deoarece a rămas blocat după ani de discuții, studii și structuri administrative.

„Nu întâmplător proiectul Tarnița-Lăpuștești, care este, să spunem, un eșec până în momentul de față, e blocat.”

Directorul SAPE a vorbit despre existența unei companii înființate anterior pentru dezvoltarea proiectului, Hidro Tarnița, care a cheltuit bani, dar nu a reușit să ducă investiția mai departe.

„Istoricul pe care l-am găsit a fost o companie înființată care se numea Hidro Tarnița, care a cheltuit niște bani și n-a făcut nimic. A elaborat un studiu și o avem la SAPE în lichidare.”

El a menționat și existența unui memorandum și a unor discuții privind o asociere între compania franceză EDF și Hidroelectrica.

„Acum există un memorandum și chiar se face un SPV, EDF, compania franceză, cu Hidroelectrica.”

Sorin Chiriță consideră că proiectele de acest tip au nevoie de o structură clară de conducere și de persoane care să fie dedicate exclusiv implementării lor.

„Dacă este să mă întrebați pe mine, dacă nu există o decizie de a înființa o autoritate, dar cu o persoană care să fie dedicată acesteia și să fie cu concurs și cu autoritate, dedicată acestor proiecte…”

Proiecte energetice ajunse la 90% sunt blocate înainte de finalizare

Radu Preda a atras atenția că, înaintea înființării unor noi structuri, este necesară o decizie politică fermă prin care statul să își asume realizarea proiectelor hidroenergetice.

Moderatorul a criticat situațiile în care investiții importante sunt blocate din considerente legate de mediu, deși au ajuns deja într-un stadiu foarte avansat.

„Cum e posibil să ai un proiect hidromajor blocat la 90% execuție? Deci nu blocat în perioada de avize și nu știu ce. E făcut în 90% și e blocat. Cum se poate așa ceva?”

Sorin Chiriță a confirmat că există mai multe proiecte aflate în astfel de situații.

„Da, se poate și sunt multe astfel de proiecte blocate la execuție, la jumătate sau la 90 și ceva la sută, fie pe aceste invenții de protecția mediului, fie pe alte interese.”

El a oferit drept exemplu și centrala de la Iernut, despre care a spus că reprezintă o adevărată epopee.

„Așa cum este Iernut. E o epopee. Întâmplarea a făcut să văd din mai multe poziții acea lucrare și să-mi dau seama că efectiv e cu interese pecuniare în spate. Sper din toată inima să se finalizeze, să fie realizată acea capacitate de producere, pentru că România are nevoie.”

Transilvania produce prea puțină energie, iar Dobrogea are un excedent

Sorin Chiriță a explicat că sistemul energetic românesc este dezechilibrat și din punct de vedere geografic. Dobrogea concentrează o mare parte din producție, inclusiv energia nucleară, în timp ce Transilvania dispune de mai puține capacități.

„Transilvania este slabă în producție de energie electrică și avem așa două zone, să spunem. Dobrogea, care pare pe excedent. Și ambele situații creează dezechilibru. Și când ai prea multă, și când ai prea puțină.”

Acesta a arătat că în Dobrogea se află atât capacități regenerabile importante, cât și reactoarele nucleare de la Cernavodă.

„Dobrogea are multă producere de energie, inclusiv centralele nucleare sunt în Dobrogea. Și Transilvania are puțină producere de energie și capacități mai multe închise.”

În acest context, proiectul Tarnița-Lăpuștești ar putea contribui atât la stocarea energiei, cât și la echilibrarea producției între regiunile țării.

„În acest context, proiectul acesta de stocare a energiei de la Tarnița ar fi un proiect bun, pentru că ar fi peste un gigawatt.”

România are nevoie de un proiect de țară pentru energie

Radu Preda a subliniat avantajele energiei hidro, care poate fi produsă la un cost redus și introdusă rapid în sistem atunci când apare o creștere a consumului.

„Energia hidro este cea mai avantajoasă, este cea mai ieftină, cea mai ușor de stocat, îți pornește când ai nevoie, îi dai drumul la orice oră din zi și din noapte în sistemul energetic național.”

Sorin Chiriță a concluzionat că dezvoltarea acestor capacități nu ar trebui tratată ca o investiție izolată, ci ca un proiect național.

„Deci și un proiect de țară ar trebui să existe.”