Virgil Popescu avertizează asupra proiectului Porțile de Fier III. Cere răspunsuri înainte de orice decizie: Voi cere întotdeauna transparență

Europarlamentarul Virgil Popescu susține că România trebuie să analizeze cu atenție implicațiile proiectului hidroenergetic Porțile de Fier III înainte de a decide dacă va participa la acesta. Fostul ministru al Energiei afirmă că memorandumului aprobat recent de Guvern nu reprezintă acordul pentru realizarea investiției, ci doar cadrul pentru schimbul de informații cu Serbia. În opinia sa, proiectul poate avea efecte asupra sistemului hidroenergetic comun, navigației pe Dunăre, Centralei de la Cernavodă și altor investiții strategice ale României.

Virgil Popescu: Memorandumul cu Serbia nu înseamnă aprobarea proiectului

Virgil Popescu a explicat că memorandumul aprobat de Guvernul României privind cooperarea cu Serbia are rolul de a permite schimbul de informații și analiza impactului pe care proiectul Porțile de Fier III l-ar putea avea asupra celor două state.

Potrivit europarlamentarului, documentul nu reprezintă aprobarea investiției și nici o decizie prin care România își asumă participarea la realizarea acesteia.

„În urmă cu câteva zile, Guvernul României a aprobat semnarea Memorandumului de Înțelegere cu Guvernul Republicii Serbia privind schimbul de informații și cooperarea pentru analizarea proiectului Porțile de Fier III (Đerdap III).

Este un pas firesc. Memorandumul nu reprezintă aprobarea proiectului și nici decizia României de a participa la realizarea lui. El creează cadrul prin care cele două state vor face schimb de informații și vor analiza implicațiile tehnice, economice, juridice și de mediu ale proiectului.”

Proiectul este amplasat în Serbia, nu în România

Fostul ministru al Energiei subliniază că investiția propusă este localizată pe teritoriul Serbiei, în zona Golubac, pe malul drept al Dunării, vizavi de județul Caraș-Severin.

Potrivit acestuia, proiectul presupune construirea unei hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, cu o putere estimată de până la 2.400 MW, care ar utiliza lacul de acumulare Porțile de Fier I ca rezervor inferior și alte rezervoare amplasate pe teritoriul sârb.

Virgil Popescu precizează că nu este împotriva investiției, însă consideră că România trebuie să cunoască toate consecințele pe care aceasta le poate avea înainte de a lua o decizie.

„Vreau să fiu foarte clar: Nu mă opun acestui proiect.

Din contră, consider că dezvoltarea unor capacități mari de stocare este necesară pentru securitatea energetică a regiunii și pentru integrarea unei cantități tot mai mari de energie din surse regenerabile.

Însă, tocmai pentru că este un proiect strategic, România trebuie să cunoască toate implicațiile sale înainte de a lua o decizie.”

Virgil Popescu: Nu este doar un proiect energetic

Europarlamentarul afirmă că investiția nu trebuie analizată exclusiv din perspectiva producției de energie, deoarece poate influența exploatarea sistemului hidroenergetic comun dintre România și Serbia.

Acesta susține că trebuie evaluate efectele asupra exploatării Porților de Fier I și II, asupra navigației pe Dunăre și asupra altor proiecte strategice aflate în derulare.

„Nu discutăm despre un simplu proiect energetic.

Discutăm despre utilizarea lacului Porțile de Fier I, parte a unui sistem hidroenergetic construit și exploatat în comun de România și Serbia, despre impactul asupra exploatării Porților de Fier I și II, asupra navigației pe Dunăre și asupra unor investiții strategice ale României.”

Cere analizarea impactului asupra proiectului BALA II și a Centralei de la Cernavodă

Virgil Popescu atrage atenția că România dezvoltă în paralel proiectul BALA II, pe care îl consideră strategic atât pentru navigația pe Dunăre, cât și pentru protecția mediului și alimentarea cu apă necesară Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă.

În acest context, fostul ministru spune că autoritățile trebuie să răspundă la mai multe întrebări înainte de orice decizie.

„Mai există un aspect extrem de important.

România dezvoltă proiectul BALA II, care are un rol strategic pentru navigația pe Dunăre, protecția mediului și asigurarea debitului necesar răcirii Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, inclusiv pentru viitoarele Unitățile 3 și 4.

De aceea, întrebările firești sunt:

• Cum se corelează Porțile de Fier III cu proiectul BALA II?

• Există studii hidrologice comune?

• Au fost analizate efectele asupra exploatării întregului sistem al Dunării?

• Care este impactul asupra proiectelor strategice ale României, inclusiv asupra dezvoltării CNE Cernavodă?”

Fostul ministru cere implicarea Hidroelectrica în proiect

Virgil Popescu consideră că Hidroelectrica ar trebui să participe la proiect dacă acesta utilizează sistemul hidroenergetic exploatat în comun de România și Serbia.

Totodată, el afirmă că trebuie analizat și impactul pe care investiția îl poate avea asupra resurselor de apă și asupra agriculturii, în special în perioadele de secetă.

„În opinia mea, Hidroelectrica trebuie să participe la acest proiect, dacă acesta utilizează un sistem hidroenergetic exploatat în comun de România și Serbia. Nu este vorba doar despre apă și energie, ci și despre drepturile și interesele economice ale statului român. Mai mult chiar, cred că este necesar să se ia în calcul și perioadele de secetă (nu doar din țara noastră) și cum ar putea impacta acest proiect sistemul de irigații, pe care se bazează agricultura. Zilele acestea ne arată că o gestiune mai atentă a resurselor de apă, la nivelul României, dar și al țărilor din UE, trebuie să fie o prioritate.”

Întrebări despre beneficiile pentru România și județul Mehedinți

Europarlamentarul afirmă că în spațiul public au fost lansate informații potrivit cărora proiectul ar urma să aducă locuri de muncă în județul Mehedinți, însă spune că acestea trebuie susținute de date concrete.

„Am auzit în ultimele zile declarații potrivit cărora județul Mehedinți va beneficia de numeroase locuri de muncă datorită acestui proiect.

Mi-aș dori sincer să fie așa.

Dar, dacă proiectul este construit în Serbia, în zona Golubac, vizavi de județul Caraș-Severin, atunci cred că este legitim să întreb:

• Ce lucrări se vor realiza efectiv în județul Mehedinți?

• Câte locuri de muncă permanente vor exista în România după finalizarea construcției?

• Ce investiții vor fi făcute pe teritoriul României?

• Ce venituri vor reveni Hidroelectrica și statului român?

Pentru că între o declarație politică și un studiu de fezabilitate este o diferență foarte mare.”

„România trebuie să fie partener cu drepturi depline, nu un simplu spectator”

În final, Virgil Popescu susține că România trebuie să își apere interesele în cadrul acestui proiect și să participe la toate etapele de analiză și decizie.

„Un lucru însă nu îl înțeleg.

Dacă proiectul este amplasat în Serbia, în zona Golubac, vizavi de județul Caraș-Severin, iar România nici măcar nu a decis încă dacă va participa sau nu la acest proiect, de ce unii politicieni din Mehedinți au devenit cei mai înfocați promotori ai lui?

Ce legătură are acest proiect cu județul Mehedinți?

Pe ce studii își bazează afirmațiile privind investițiile și locurile de muncă în Mehedinți?

Și, mai ales, de ce promovează un proiect asupra căruia statul român încă analizează implicațiile tehnice, economice și juridice?

Sunt întrebări legitime la care cetățenii din Mehedinți merită răspunsuri.

Eu voi susține întotdeauna proiectele care aduc beneficii României. Am făcut asta ca ministru al Energiei, o fac și ca europarlamentar. Dar voi cere întotdeauna transparență, studii serioase și respectarea interesului național. România trebuie să fie partener cu drepturi depline, nu un simplu spectator.”

Într-un mesaj ulterior, europarlamentarul a subliniat că Serbia nu poate decide singură în privința unui proiect care utilizează și poate influența sistemul hidroenergetic comun.

„Unii lasă impresia că Serbia poate decide singură totul. Nu este așa. Atât timp cât proiectul utilizează și poate influența funcționarea sistemului hidroenergetic comun Porțile de Fier, România are drepturi și obligații care decurg din acordurile bilaterale dintre cele două state. De aceea, acest proiect nu poate avansa ca și cum România nu ar exista. România este parte a acestui sistem și va trebui să își spună punctul de vedere și să își apere interesele.”