Guvernul aprobă un pas decisiv pentru Porțile de Fier 3. România și Serbia pregătesc unul dintre cele mai mari proiecte energetice din Europa

Guvernul României a aprobat, în ședința de joi, mandatarea premierului interimar Ilie Bolojan pentru semnarea memorandumului dintre România și Serbia necesar dezvoltării proiectului hidroenergetic Porțile de Fier 3 (Đerdap 3).

Documentul reprezintă un pas esențial pentru implementarea investiției, evaluată de partea sârbă la peste 2,63 miliarde de euro, potrivit studiului de fezabilitate.

Proiectul este considerat unul dintre cele mai importante investiții energetice din regiune și are ca obiectiv creșterea capacității de stocare a energiei și consolidarea securității energetice în Europa de Sud-Est.

Ilie Bolojan a fost mandatat să semneze memorandumul dintre România și Serbia

Primele negocieri privind dezvoltarea proiectului au început în vara anului trecut.

În iunie 2025, reprezentanți ai Ministerului Energiei din România, ai Ministerului Minelor și Energiei din Serbia, ai companiei Hidroelectrica și ai companiei de stat „Industria Energetică Electrică din Serbia” au analizat posibilitatea construirii hidrocentralei reversibile Đerdap 3.

Ulterior, pe 4 august 2025, ministra Energiei din Serbia, Dubravka Djekovic, anunța că semnarea memorandumului este foarte aproape.

„Am discutat cu Ivan Bogdan, ministrul energiei al României, despre construirea de noi capacități energetice în interesul ambelor țări.

Am convenit să semnăm cât mai curând Memorandumul de înțelegere privind hidrocentrala cu acumulare prin pompare Djerdap 3, a cărui semnare a fost inițiată de noi și care se află în prezent în faza de armonizare.

Construcția acestei hidrocentrale cu acumulare prin pompare poate îmbunătăți stabilitatea sistemelor electroenergetice, poate facilita integrarea surselor regenerabile de energie în rețeaua energetică regională și poate asigura soluții pentru stocarea sezonieră a energiei electrice, în interesul ambelor părți”, a transmis oficialul sârb.

Semnarea documentului a fost însă amânată, iar mandatul aprobat acum de Guvernul României deblochează practic procesul.

Porțile de Fier 3 ar putea deveni cea mai mare „baterie” din Europa

Proiectul nu presupune doar construirea unei noi hidrocentrale.

Potrivit planurilor prezentate de partea sârbă, Porțile de Fier 3 va avea o capacitate instalată de aproximativ 2.400 MW, la care se vor adăuga încă 400 MW proveniți din surse regenerabile, respectiv energie eoliană și solară.

Prin această configurație, centrala va funcționa și ca sistem de stocare a energiei, fiind considerată cea mai mare „baterie” din Europa.

Finalizarea investiției este estimată pentru anul 2038.

România cere garanții pentru protejarea actualelor hidrocentrale și a navigației pe Dunăre

În negocierile privind memorandumul, autoritățile române au solicitat introducerea unor prevederi care să protejeze interesele naționale.

România dorește ca dezvoltarea proiectului să nu afecteze producția de energie a hidrocentralelor Porțile de Fier I și Porțile de Fier II și nici implementarea proiectului FAST DANUBE II, derulat împreună cu Bulgaria pentru îmbunătățirea navigației pe Dunăre.

Totodată, partea română a cerut analizarea impactului asupra debitelor Dunării, asupra terenurilor riverane din România și Bulgaria și asupra condițiilor de navigație.

Statele Unite și-au exprimat interesul pentru investiție

Interesul pentru proiect depășește granițele celor două state.

La începutul lunii iunie, Ambasada Statelor Unite la Belgrad a lansat un apel de exprimare a interesului destinat companiilor americane specializate în hidroenergie și sisteme de stocare a energiei.

Demersul are la bază Acordul de cooperare strategică în domeniul energiei semnat între Serbia și Statele Unite în septembrie 2024 și urmărește implicarea firmelor americane în dezvoltarea infrastructurii energetice din regiune.

Proiectul are și o importantă miză geopolitică

Dincolo de componenta energetică, Porțile de Fier 3 este considerat și un proiect cu o puternică dimensiune strategică.

Potrivit analizelor realizate în Serbia, investiția este privită ca o alternativă occidentală la proiectele finanțate în ultimii ani de China și Rusia în Balcanii de Vest.

Prin atragerea tehnologiei și capitalului american, România și Serbia urmăresc să consolideze cooperarea energetică regională și să reducă dependența de investițiile venite din afara spațiului euro-atlantic.