România și Serbia fac primul pas pentru proiectul Porțile de Fier 3. Proiectul este estimat la peste 2,63 miliarde de euro

România și Serbia semnează joi un memorandum de înțelegere privind facilitarea schimbului de informații pentru dezvoltarea viitoarei hidrocentrale cu acumulare prin pompaj Porțile de Fier 3 (Đerdap 3), un proiect energetic estimat la peste 2,63 miliarde de euro și prezentat drept viitoarea cea mai mare „baterie” a Europei.

România și Serbia avansează cu proiectul Porțile de Fier 3

Cu această ocazie, premierul interimar Ilie Bolojan are o întrevedere bilaterală cu ministrul Mineritului și Energiei din Serbia, Dubravka Đedović Handanović. Întâlnirea este urmată de ceremonia de semnare a Memorandumului de Înțelegere dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Serbia pentru facilitarea schimbului de informații privind proiectul centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Đerdap 3.

Potrivit informațiilor disponibile, studiul de fezabilitate al proiectului a fost realizat de partea sârbă, care estimează valoarea investiției la peste 2,63 miliarde de euro.

Primele discuții privind dezvoltarea proiectului au avut loc în vara anului trecut. Ulterior, în iunie 2025, reprezentanți ai Ministerului Minelor și Energiei din Serbia au participat la o reuniune online cu reprezentanți ai Ministerului Energiei din România, ai companiei Industria Energetică Electrică din Serbia și ai Hidroelectrica. În cadrul întâlnirii au fost analizate aspecte privind dezvoltarea hidrocentralei reversibile Đerdap 3.

Construcția hidrocentralei cu acumulare prin pompaj ar putea contribui la creșterea stabilității sistemelor electroenergetice

Pe 4 august, ministrul energiei din Serbia, Dubravka Đedović Handanović, a anunțat că semnarea memorandumului este iminentă. Aceasta a precizat că a discutat cu ministrul român al energiei, Ivan Bogdan, despre construirea unor noi capacități energetice în beneficiul ambelor state și că cele două părți au convenit să semneze cât mai curând memorandumul, document aflat atunci în etapa de armonizare.

Potrivit oficialului sârb, construcția hidrocentralei cu acumulare prin pompaj ar putea contribui la creșterea stabilității sistemelor electroenergetice, la integrarea surselor regenerabile în rețeaua regională și la dezvoltarea unor soluții pentru stocarea sezonieră a energiei electrice, în interesul ambelor țări.

„Am discutat cu Ivan Bogdan, ministrul energiei al României, despre construirea de noi capacități energetice în interesul ambelor țări. Am convenit să semnăm cât mai curând Memorandumul de înțelegere privind hidrocentrala cu acumulare prin pompare Djerdap 3, a cărui semnare a fost inițiată de noi și care se află în prezent în faza de armonizare.

Construcția acestei hidrocentrale cu acumulare prin pompare poate îmbunătăți stabilitatea sistemelor electroenergetice, poate facilita integrarea surselor regenerabile de energie în rețeaua energetică regională și poate asigura soluții pentru stocarea sezonieră a energiei electrice, în interesul ambelor părți”, a scris ministrul din Serbia la momentul respectiv pe pagina ei de Instagram.

Proiectul Porțile de Fier 3 nu este o hidrocentrală clasică, ci unul hibrid de mari dimensiuni

Conform planului, acesta va avea o capacitate instalată de 2.400 MW, la care se vor adăuga încă 400 MW proveniți din surse regenerabile eoliene și solare. Astfel, Đerdap 3 ar putea fi un gigant energetic hibrid și cea mai mare „baterie” din Europa, cu termen de finalizare planificat pentru anul 2038, conform informațiilor publicate de B92.

În ceea ce privește conținutul memorandumului, partea română propune includerea unor condiții care să garanteze că dezvoltarea proiectului se va realiza în condiții rezonabile și în beneficiul ambelor state.

România solicită ca noua investiție să nu afecteze funcționarea și producția de energie a hidrocentralelor Porțile de Fier I și Porțile de Fier II aflate pe partea română a Dunării. De asemenea, autoritățile române cer ca proiectul să nu influențeze implementarea FAST DANUBE II, derulat sub coordonarea ministerelor transporturilor din România și Bulgaria, prin administrațiile de cale navigabilă AFDJ RA Galați și IAPPD Ruse.

Totodată, autoritățile române consideră că trebuie analizate condițiile de defluent în aval de Porțile de Fier II, precum și posibilele efecte asupra terenurilor riverane din România și Bulgaria și asupra condițiilor de navigație pe Dunăre.

Proiectul a atras și interesul Statelor Unite

Proiectul a atras și interesul Statelor Unite. Pe 3 iunie, Ambasada SUA la Belgrad a lansat un apel pentru exprimarea interesului, invitând companii americane cu experiență în hidroenergie și stocarea energiei să participe la dezvoltarea investiției.

Potrivit presei sârbe, inițiativa are la bază Acordul de cooperare strategică în domeniul energiei, semnat între Serbia și Statele Unite la 18 septembrie 2024, precum și înțelegerea convenită la Washington între ministrul sârb al energiei și subsecretarul de stat american José Fernández, care permite participarea directă a companiilor americane la proiecte de infrastructură.