Serbia și SUA accelerează proiectul Porțile de Fier 3. Hidrocentrala de 2,6 miliarde de euro nu poate fi realizată fără acordul României

Serbia și SUA au început demersurile concrete pentru dezvoltarea hidrocentralei reversibile Porțile de Fier 3, un proiect energetic estimat la peste 2,6 miliarde de euro, care ar putea modifica semnificativ echilibrul energetic din regiune. Amplasată pe Dunăre, în apropierea municipiului Golubac, investiția este considerată una dintre cele mai mari inițiative energetice planificate în Europa de Sud-Est și ar putea avea efecte asupra sistemului hidroenergetic comun dintre Serbia și România, inclusiv asupra centralelor Porțile de Fier 1 și Porțile de Fier 2.

Hidrocentrala reversibilă Porțile de Fier 3 ar urma să aibă o capacitate instalată de 2.400 MW

Primul pas oficial a fost făcut de Ambasada Statelor Unite la Belgrad, care a lansat un apel către companiile americane interesate să participe la pregătirea, finanțarea și construcția noii hidrocentrale. Potrivit publicației eKapija, firmele interesate pot transmite scrisori de intenție către Ministerul Minelor și Energiei din Serbia până la data de 25 iunie.

Procedura urmărește selectarea unor parteneri strategici care să contribuie la elaborarea documentației tehnice, la asigurarea finanțării și la realizarea efectivă a proiectului. Procesul este coordonat de un grup de lucru special al Guvernului Serbiei și se desfășoară în conformitate cu Legea achizițiilor publice și cu acordul interstatal în domeniul energiei semnat între Serbia și Statele Unite.

Hidrocentrala reversibilă Porțile de Fier 3 este proiectată la kilometrul 1007 al Dunării și ar urma să aibă o capacitate instalată de 2.400 MW. Proiectul prevede și posibilitatea integrării a încă 400 MW proveniți din surse regenerabile, în special energie solară și eoliană. Valoarea totală a investiției este estimată la aproximativ 2,63 miliarde de euro, iar finalizarea lucrărilor este prevăzută pentru anul 2038.

O astfel de centrală ar putea avea un rol esențial în echilibrarea sistemului energetic

Specialiștii din domeniul energetic consideră că o astfel de centrală ar putea avea un rol esențial în echilibrarea sistemului energetic al Serbiei, în contextul creșterii ponderii energiei produse din surse regenerabile, a cărei disponibilitate depinde de condițiile meteorologice.

O hidrocentrală reversibilă funcționează ca un sistem de stocare a energiei. Atunci când există un surplus de electricitate în rețea, apa este pompată într-un rezervor situat la altitudine. În perioadele cu consum ridicat, apa este eliberată pentru a genera energie electrică. Prin acest mecanism, Porțile de Fier 3 ar putea contribui la stabilizarea rețelei energetice, la reducerea dependenței de centralele convenționale și la integrarea mai eficientă a energiei regenerabile.

Deși proiectul este dezvoltat de Serbia cu sprijin american, acordul României este considerat esențial. Noua centrală ar putea influența funcționarea sistemului hidroenergetic existent de pe Dunăre, inclusiv a centralelor Porțile de Fier 1 și Porțile de Fier 2, construite și exploatate în cooperare de cele două țări.

În urmă cu doi ani, autoritățile române au transmis că nu vor susține soluții care ar putea afecta stabilitatea actualului sistem hidroenergetic de pe Dunăre. Din acest motiv, ministerele de resort și comisiile tehnice comune din Serbia și România continuă să analizeze impactul hidrologic și ecologic pe care l-ar putea avea proiectul.

Proiectul a generat și dezbateri privind transparența procesului de implementare

Expertul în energie Miodrag Kapor consideră că Porțile de Fier 3 este o investiție necesară pentru Serbia, însă susține că publicul nu dispune încă de suficiente informații pentru a evalua toate consecințele acesteia. În opinia sa, implicarea Statelor Unite poate aduce beneficii prin expertiză tehnică, investiții și chiar printr-un posibil rol de mediere între Serbia și România.

Totuși, Kapor avertizează că problema principală nu este participarea americană, ci modul în care vor fi luate deciziile. El susține că dezvoltarea proiectului prin acorduri bilaterale netransparente, în afara procedurilor obișnuite, ar putea amplifica riscurile politice și instituționale.

Una dintre principalele întrebări ridicate în Serbia este dacă proiectul va fi realizat prin proceduri transparente sau prin acorduri directe între state. Potrivit expertului, ocolirea procedurilor consacrate ar putea îndepărta Serbia de standardele Uniunii Europene și ar putea crea condiții favorabile corupției. Acesta consideră că fenomenul corupției influențează nu doar costurile proiectelor, ci și calitatea deciziilor și a lucrărilor realizate.

Anunțul Ambasadei SUA privind implicarea companiilor americane a provocat numeroase reacții pe rețelele sociale. O parte a opiniei publice consideră nepotrivit faptul că o ambasadă străină promovează participarea la un proiect strategic al Serbiei.

Compania americană Bechtel și-a exprimat interesul încă din 2021

Analistul politic sârb Saša Paunović a criticat situația, apreciind că ambasada pare să preia atribuții care ar trebui să revină instituțiilor statului sârb. Alți comentatori au avertizat că Serbia riscă să devină prea dependentă de influența americană în infrastructura critică și au exprimat temeri că resurse strategice ar putea ajunge treptat sub controlul unor companii străine.

Implicarea SUA în proiect a fost pregătită în ultimii ani. Compania americană Bechtel și-a exprimat interesul pentru Porțile de Fier 3 încă din 2021, iar în 2022 a preluat elaborarea unor studii tehnice. Un moment important a avut loc în 2024, când Serbia și Statele Unite au semnat la Washington un acord interstatal în domeniul energiei. Documentul a intrat în vigoare în luna martie și a creat baza juridică necesară pentru invitarea oficială a companiilor americane în cadrul proiectului prin intermediul Ambasadei SUA.