Ministerul Energiei scoate din blocaj șapte hidrocentrale. Unele investiții sunt finalizate în proporție de peste 90%

Ministerul Energiei a prezentat lista celor șapte amenajări hidroenergetice pe care le consideră eligibile pentru deblocare, după decizia Curții Constituționale privind investițiile din ariile naturale protejate. Proiectele aparțin Hidroelectrica și se află în stadii diferite de execuție, unele fiind realizate în proporție de peste 90%. Autoritățile susțin că finalizarea acestora ar putea reduce importurile de energie și ar contribui la echilibrarea Sistemului Electroenergetic Național.

Ministerul Energiei a publicat lista celor șapte hidrocentrale care ar putea fi deblocate după decizia CCR

Ministerul Energiei a identificat șapte amenajări hidroenergetice ale Hidroelectrica pe care le consideră prioritare pentru reluarea lucrărilor, în urma deciziei Curții Constituționale privind investițiile energetice amplasate în arii naturale protejate. Deși unele dintre aceste proiecte sunt aproape finalizate din punct de vedere fizic, termenele estimate pentru punerea lor în funcțiune se întind până în anul 2030, iar în cazul hidrocentralei Răstolița calendarul rămâne incert.

Curtea Constituțională a respins, la 24 iunie 2026, obiecția formulată de președintele României împotriva legii care modifică regimul investițiilor energetice realizate în ariile naturale protejate.

Într-un răspuns transmis publicației DCBusiness, instituția arată că hotărârea Curții permite continuarea demersurilor legislative și administrative necesare pentru finalizarea amenajărilor hidroenergetice începute înainte de anul 2007.

Potrivit Ministerului Energiei, aceste investiții sunt importante atât pentru creșterea producției interne de electricitate, cât și pentru menținerea echilibrului Sistemului Electroenergetic Național, în contextul dezvoltării accelerate a capacităților de producție din surse eoliene și fotovoltaice.

Lista transmisă de Ministerul Energiei include următoarele proiecte ale Hidroelectrica:

• Amenajarea hidroenergetică Pașcani;
• Amenajarea hidroenergetică Răstolița;
• Amenajarea hidroenergetică Surduc–Siriu;
• Amenajarea hidroenergetică a râului Jiu, pe sectorul Livezeni–Bumbești;
• Amenajarea hidroenergetică a râului Olt, pe sectorul Cornetu–Avrig;
• Complexul hidrotehnic și energetic Cerna–Motru–Tismana, etapa a II-a;
• Amenajarea hidroenergetică Cerna–Belareca.

Ministerul precizează că toate aceste investiții se află în diferite faze de execuție, însă, în majoritatea cazurilor, lucrările au ajuns într-un stadiu avansat.

Răstolița, Surduc–Siriu și Livezeni–Bumbești se află printre cele mai avansate investiții

Cea mai avansată investiție din lista prezentată de Ministerul Energiei este amenajarea hidroenergetică Răstolița, unde lucrările sunt realizate în proporție de 91%.

Proiectul are o putere instalată de 35,5 MW și o producție anuală estimată la 39,51 GWh. Cu toate acestea, în dreptul termenului de punere în funcțiune, autoritățile au menționat că acesta rămâne „incert”.

Situația evidențiază faptul că un grad ridicat de execuție nu garantează automat finalizarea rapidă a investiției. Dincolo de lucrările de construcție, proiectul trebuie să depășească obstacole juridice și administrative și să obțină toate avizele și acordurile de mediu necesare.

Amenajarea Surduc–Siriu este realizată în proporție de 85%, are o putere instalată de 97 MW și o producție estimată de 274 GWh anual. Ministerul Energiei estimează că aceasta ar putea deveni operațională în anul 2028.

Și amenajarea hidroenergetică de pe râul Jiu, pe sectorul Livezeni–Bumbești, se află într-un stadiu avansat de execuție, cu un progres fizic de 87%. Proiectul dispune de o capacitate instalată de 65,24 MW și ar urma să producă aproximativ 259 GWh pe an, termenul estimat pentru finalizare fiind tot anul 2028.

În cazul amenajării Pașcani, gradul de execuție este de 80%, puterea instalată ajunge la 9,4 MW, iar producția anuală estimată este de 25,3 GWh. Ministerul estimează că investiția ar putea fi pusă în funcțiune în anul 2028.

Pentru amenajarea Cerna–Belareca este indicat un grad de realizare de 82%, o capacitate instalată de 21,7 MW și o producție anuală estimată la 53,5 GWh. Termenul estimat pentru finalizarea lucrărilor este anul 2030.

Amenajarea de pe râul Olt are obiective finalizate integral și altele aflate abia la început

Amenajarea hidroenergetică a râului Olt, pe sectorul Cornetu–Avrig, este unul dintre cele mai complexe proiecte din lista Ministerului Energiei, fiind alcătuită din mai multe obiective aflate în stadii diferite de execuție.

Pentru întreaga amenajare este estimată o putere instalată de 131 MW și o producție anuală de aproximativ 362 GWh. Componentele Lotrioara, Câineni și Racovița însumează o capacitate de 72 MW și o producție estimată la 198 GWh pe an.

Datele prezentate de Minister arată diferențe importante între stadiile de execuție ale obiectivelor:

• Cornetu – 100%;
• Robești – 100%;
• Racovița – 95%;
• Câineni – 24%;
• Lotrioara – 1%.

Conform estimărilor autorităților, Racovița și Câineni ar putea fi puse în funcțiune în anul 2028, în timp ce pentru Lotrioara termenul indicat este anul 2029.

Complexul hidrotehnic și energetic Cerna–Motru–Tismana, etapa a II-a, are un grad general de realizare de 65%. Pentru treapta de cădere Clocotiș, Ministerul Energiei indică un progres fizic de 90%, iar producția estimată este de 13,6 GWh anual. Punerea în funcțiune este prevăzută pentru anul 2030.

Ministerul Energiei estimează reducerea importurilor de energie, dar nu prezintă metodologia de calcul

Ministerul Energiei susține că, dacă toate cele șapte amenajări hidroenergetice ar fi fost operaționale încă de la începutul anului 2024, România ar fi putut reduce cu aproximativ 15% importurile de energie electrică înregistrate în acel an.

Instituția nu precizează însă metodologia utilizată pentru această estimare și nici volumul exact de energie care a stat la baza calculelor prezentate.

Potrivit Ministerului, producția anuală cumulată a noilor capacități ar putea acoperi consumul de energie al peste 200.000 de gospodării.

Autoritățile subliniază că rolul acestor investiții nu se limitează la cantitatea de electricitate produsă. Hidrocentralele pot porni rapid și își pot ajusta aproape instantaneu nivelul de producție, contribuind la echilibrarea rețelei atunci când producția din surse solare sau eoliene scade.

Ministerul Energiei arată că noile capacități ar putea asigura servicii de reglaj secundar, rezervă terțiară rapidă și furnizarea energiei reactive. În același timp, amenajările hidroenergetice ar urma să contribuie la stocarea apei, regularizarea debitelor și diminuarea riscului de inundații.

Cu toate acestea, răspunsul transmis de instituție nu include valoarea actualizată a fiecărei investiții și nici fondurile necesare pentru finalizarea lucrărilor. De asemenea, Ministerul nu precizează ce avize mai trebuie obținute pentru fiecare proiect, care sunt motivele juridice și administrative concrete ale blocajelor, când ar putea fi reluate efectiv lucrările, ce proceduri de evaluare a impactului asupra mediului vor rămâne obligatorii și dacă unele investiții riscă să fie în continuare afectate de legislația europeană privind siturile Natura 2000.

Totodată, instituția nu a indicat dacă noul cadru legislativ ar putea facilita și deblocarea altor investiții din domeniul energetic sau al infrastructurii de transport al energiei, răspunsul fiind limitat exclusiv la proiectele dezvoltate de Hidroelectrica.