Legătura nevăzută dintre diaspora și România: ce fac românii plecați, chiar dacă nu se întorc acasă

Șapte din zece români stabiliți în afara țării nu iau în calcul revenirea în România în următoarele 12 luni, însă o parte importantă dintre aceștia continuă să aibă legături economice cu țara de origine.

Majoritatea românilor din diaspora nu iau în calcul revenirea în țară în următorul an

Potrivit rezultatelor sondajului „Diaspora Sentiment 2026”, 61% dintre respondenții din diaspora au declarat că au investit deja în România prin diferite forme, precum sprijin financiar acordat familiei sau investiții imobiliare.

Cercetarea realizată de Mkor arată diferențe importante între comunitățile de români din principalele țări de rezidență. Diaspora din Germania înregistrează cea mai mare proporție de persoane care au făcut investiții în România, cu un procent de 71%. Tot aici se află și cea mai ridicată pondere a sprijinului financiar direct pentru familie, de 44%.

În Regatul Unit al Marii Britanii, profilul economic al românilor din diaspora este diferit. Datele studiului indică faptul că 29% dintre respondenți ocupă poziții de conducere sau desfășoară activități antreprenoriale, 62% au studii superioare, iar 46% declară venituri lunare de peste 3.000 de euro.

Diferențe între comunitățile de români din străinătate

Analiza evidențiază că fiecare comunitate a diasporei are propriile particularități în ceea ce privește relația financiară cu România. Potrivit raportului, Italia este asociată în principal cu protejarea patrimoniului, Germania cu nevoia de predictibilitate, Spania cu consumul nostalgic, iar Regatul Unit cu orientarea către randament financiar.

Studiul arată și situația românilor din Republica Moldova, descrisă ca o sursă importantă de capital uman tânăr pentru România. În această comunitate, 49% dintre respondenți fac parte din Generația Z, iar vârsta medie este de 31 de ani. Totodată, 38% sunt persoane inactive, un nivel cu 17 puncte procentuale peste media generală analizată.

Datele indică faptul că această categorie ar putea fi vizată prin instrumente precum conturi bancare disponibile peste graniță și programe de internship destinate tinerilor.

Profilul diasporei. Sursa foto: mkor.ro.

În ceea ce privește legătura actuală cu România, rezultatele cercetării arată că investițiile realizate de diaspora continuă, chiar dacă intenția de întoarcere pe termen scurt rămâne redusă. Astfel, 61% dintre românii aflați peste hotare au declarat că au investit în România prin imobiliare sau prin sprijin acordat familiei, în timp ce 70% au exclus revenirea în țară în următorul an.

Profilul profesional al diasporei românești

Raportul conturează un profil socio-profesional stabil al românilor care locuiesc în străinătate. Conform datelor prezentate, 44% dintre respondenți au statut de angajați, iar 23% activează în poziții de management sau antreprenoriat.

„Structura atipică generează oportunități clare pentru strategiile de atragere economică ale companiilor și instituțiilor din România. Pentru mediul de business, acest segment reprezintă o soluție pentru deficitul de personal, necesitând implementarea unor programe de internship și pachete de relocare studențească. Concomitent, instituțiile financiare românești pot capta audiența prin instrumente de integrare specifice. Facilități precum conturi bancare peste graniță cu zero comisioane și pachete de economisire devin esențiale pentru a fideliza acești consumatori și a transforma potențialul demografic într-un motor de creștere economică”, se menționează în concluziile studiului citat.

Raportul de cercetare „Diaspora Sentiment 2026” a fost realizat pe un eșantion de 2.000 de respondenți. Participanții au fost selectați cu echilibru de gen, 50% femei și 50% bărbați, cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani și cu o perioadă de rezidență de minimum șapte luni pe an în afara României.

„Vârsta medie a respondenților este de 42.6 ani, cu un eșantion stratificat pentru a asigura un echilibru de gen (50% femei, 50% bărbați). Generațional, eșantionul e dominat de Gen X (39%) și Millennials (36%). Aproape jumătate dintre respondenți au studii medii (47%), în timp ce o pondere aproape egală (46%) au studii superioare. Statutul profesional arată că cea mai mare pondere o au cei angajați (44%), în timp ce 23% ocupă roluri de management sau antreprenoriat”, mai arată raportul.