Victor Negrescu: România trebuie să obțină cel puțin 60 de miliarde de euro din fonduri europene în viitorul buget al UE

România trebuie să își consolideze poziția în negocierile privind viitorul buget al Uniunii Europene pentru a păstra nivelul actual al finanțării europene, avertizează vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu. Acesta pledează pentru un mandat național unitar și pentru măsuri care să sprijine mai eficient IMM-urile și dezvoltarea economică.

Victor Negrescu: România trebuie să obțină cel puțin 60 de miliarde de euro din fonduri europene în viitorul buget al UE

România trebuie să obțină, în viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene, o alocare de fonduri europene cel puțin egală cu cea actuală, estimată la 60 de miliarde de euro, în caz contrar existând riscul afectării dezvoltării economice a țării, a declarat, miercuri, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, în cadrul unui eveniment de specialitate.

Potrivit acestuia, România trebuie să se asigure că va beneficia în continuare de o alocare financiară comparabilă cu cea din actualul exercițiu bugetar. El a precizat că propunerea Comisiei Europene prevede o alocare de 60 de miliarde de euro, sumă care, raportată la inflație și la evoluția prețurilor, este echivalentă cu fondurile primite în actualul cadru financiar multianual. În opinia sa, o alocare sub acest nivel ar reprezenta un risc major pentru dezvoltarea economică a României.

Negrescu a subliniat că autoritățile române trebuie să susțină menținerea acestei alocări și să se asigure că fondurile destinate dezvoltării locale și politicii de coeziune vor rămâne la un nivel similar. Totodată, el a avertizat că accesarea acestor resurse nu ar trebui să devină mai dificilă prin condiționarea finanțării de noi reforme, despre care a afirmat că, în ultimii ani, nu s-au dovedit a fi favorabile dezvoltării economice a României.

Vicepreședintele Parlamentului European a susținut că Fondul European pentru Competitivitate ar trebui distribuit echitabil, inclusiv din punct de vedere geografic. În acest context, el a apreciat că România trebuie să dezvolte un mecanism de finanțare accesibil direct întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). De asemenea, a arătat că, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fondurile alocate IMM-urilor au fost insuficiente în raport cu nevoile reale și a remarcat că există dificultăți în utilizarea acestor resurse, numeroase proiecte stagnând în faza de implementare din cauza lipsei unui parteneriat real cu mediul de afaceri.

„Trebuie să ne asigurăm că România are în continuare o alocare financiară din fonduri europene, comparativ egală cu ceea ce primim în prezent. În propunerea Comisiei Europene se vorbeşte de 60 de miliarde de euro. Este o sumă, dacă ne raportăm la inflaţie, la evoluţiile preţurilor, similară cu fondurile pe care le primim în actualul cadrul financiar multianual. Mai puţin de 60 de miliarde de euro ar putea deveni un risc major pentru dezvoltarea economică a României.

Aşa că trebuie să ne luptăm pentru a menţine cel puţin această alocare financiară. Trebuie să ne asigurăm că fondurile de dezvoltare locală, fondurile de coeziune sunt menţinute într-o proporţie similară şi că nu devine accesarea acestor resurse prea complexă prin condiţionarea accesării acestor fonduri de noi reforme care s-au dovedit şi în ultimii ani a nu fi tocmai cele mai favorabile dezvoltării economice a României.

Trebuie, de asemenea, să ne luptăm pentru ca Fondul European de competitivitate să fie distribuit echitabil, inclusiv din punct de vedere geografic. Trebuie să dezvoltăm noi aici, în ţară, un mecanism de finanţare accesibil direct pentru IMM-uri. Şi dacă e să ne uităm la PNRR, fondurile alocate pentru IMM-uri au fost prea puţine comparativ cu nevoile reale. Vedem acum inclusiv o problemă de folosire a acestor resurse şi multe proiecte care stagnează în zona de implementare, prin prisma faptului că nu s-a dezvoltat acest parteneriat real cu IMM-urile”, a punctat Negrescu.

Victor Negrescu cere un mandat național comun pentru negocierile României cu instituțiile europene

Negrescu a afirmat că România trebuie să acționeze unitar în relația cu instituțiile europene și să își definească un mandat național comun pentru negocierile de la Bruxelles.

Potrivit acestuia, acest mandat ar trebui elaborat împreună cu mediul de afaceri, autoritățile locale și societatea civilă, astfel încât România să promoveze o poziție unitară în cadrul negocierilor europene. El a susținut că țara nu își mai poate permite să ajungă la Bruxelles cu poziții divergente și să justifice ulterior lipsa rezultatelor prin dificultatea negocierilor.

Negrescu a criticat tendința unor politicieni de a atribui instituțiilor europene responsabilitatea pentru problemele interne, subliniind că negocierile de la Bruxelles sunt complexe, însă rezultatele pot fi obținute printr-o pregătire temeinică și printr-o colaborare eficientă între toți actorii implicați. Totodată, el a arătat că, în cadrul negocierilor europene, interesele naționale trebuie să prevaleze în fața apartenenței politice, iar reprezentanții României ar trebui să acționeze ca o singură echipă în apărarea intereselor țării.

„În această logică, avem nevoie de un mandat naţional comun, construit împreună cu mediul de afaceri, cu autorităţile locale, cu societatea civilă, pentru că România nu-şi mai permite să meargă la Bruxelles cu 20 de poziţii diferite şi să revină cu o singură explicaţie, că nu s-a putut!

M-am săturat de oamenii politici care dau vina pe Bruxelles pentru absolut orice! Nu e simplă negociere acolo, dar pentru a reuşi să obţii lucrurile de interes pentru ţară trebuie să mergi acolo bine pregătit şi, mai ales, trebuie să lucrăm cu toţii în echipă, pentru că la Bruxelles nu avem culoare politică. Culoarea noastră rămâne şi este România!”, a precizat Negrescu.

Negrescu a participat la lansarea celei de-a XXIV-a ediții a Cartei Albe a IMM-urilor, realizată de IMM România, eveniment desfășurat la sediul Banca Națională a României (BNR).

Documentul a fost elaborat în prima jumătate a acestui an pe baza unui eșantion reprezentativ la nivel național, format din aproximativ 1.800 de întreprinderi mici și mijlocii din toate județele și din principalele domenii de activitate. Studiul oferă o analiză detaliată a mediului antreprenorial din România.

Carta Albă a IMM-urilor examinează în special aspecte legate de finanțarea activității, accesarea fondurilor europene și politicile de resurse umane. Documentul conturează profilul antreprenorului român, reflectând percepțiile acestuia asupra contextului economic actual și a perspectivelor de dezvoltare.