UPDATE Victor Negrescu: Blocajul politic afectează economia. România are nevoie de un proiect de dezvoltare

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, avertizează că blocajul politic afectează tot mai mult economia României și cere schimbarea priorităților guvernării. Acesta susține că autoritățile trebuie să se concentreze pe investiții, dezvoltare economică și sprijinirea mediului de afaceri, în locul disputelor politice și al măsurilor de austeritate.

UPDATE, ora 19:45 Victor Negrescu: Blocajul politic afectează economia. România are nevoie de un proiect de dezvoltare

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a declarat, miercuri, că România se află într-un blocaj politic, iar economia suportă costurile fiecărei zile de incertitudine.

Acesta a afirmat că realitățile politice și economice nu pot fi ignorate și că antreprenorii nu își pot suspenda activitatea până când partidele politice vor decide formula de guvernare. În opinia sa, companiile sunt obligate să își continue activitatea, să achite salariile, taxele, facturile și creditele, în pofida contextului dificil.

Negrescu a susținut că, în această perioadă, dezbaterea publică ar trebui să fie concentrată mai mult pe economie și mai puțin pe împărțirea funcțiilor politice, punând accent pe modalitățile prin care România poate produce mai mult și mai eficient.

El a arătat că, deși reducerea risipei și gestionarea responsabilă a banilor publici sunt necesare, o economie sustenabilă nu poate fi construită exclusiv prin măsuri de austeritate. Totodată, a criticat discursul politic axat pe comparații și metafore, apreciind că liderii politici ar trebui să explice mai degrabă cum intenționează să stimuleze economia, să asigure resursele necesare și să recupereze timpul pierdut în dispute politice. În acest context, a avertizat că prelungirea incertitudinii și a conflictelor politice poate avea consecințe grave asupra economiei.

Vicepreședintele Parlamentului European a mai afirmat că oamenii politici ar trebui să se concentreze asupra viitorului României, prin deblocarea investițiilor, relansarea consumului și reducerea poverii administrative asupra companiilor, în special a întreprinderilor mici și mijlocii.

În încheiere, Negrescu a subliniat că guvernarea înseamnă mai mult decât administrarea crizelor și împărțirea responsabilităților, presupunând oferirea unei direcții clare, consolidarea încrederii și mobilizarea resurselor țării. El a apreciat că România dispune de resurse, antreprenori curajoși, oameni competenți și acces la fonduri europene, însă îi lipsește un proiect economic coerent și un lider capabil să îl implementeze. Totodată, a susținut că este momentul ca România să treacă de la politica tăierilor la cea a dezvoltării, de la improvizație la predictibilitate, de la justificări la rezultate și de la o țară care reacționează la crize la una care își urmează o direcție clară de dezvoltare.

„Nu putem ignora realităţile într-un context politic şi economic dificil. România este prinsă într-un blocaj politic, iar economia plăteşte pentru fiecare zi de incertitudine. Antreprenorii nu îşi pot suspenda, în ciuda acestui context, afacerile, până când partidele se hotărăsc cine, cum şi cu cine guvernează. Firmele, în ciuda acestui context, şi este o realitate, trebuie totuşi să achite salariile, să plătească taxele, să plătească facturile. Şi au şi credite. Din nefericire, din nou, ni se explică permanent că trebuie să tăiem. Sigur, este necesar să reducem risipa, este necesar să gestionăm responsabil banii publici, dar nu putem construi o economie sustenabilă numai cu foarfeca în mână.

Şi ştiu că este uşor să folosim tot felul de comparaţii. Am remarcat în ultimele luni tot felul de expresii, tot felul de poveşti enunţate de oamenii politici. Şi eu i-aş invita ca în loc să se joace cu lumina prin cămară şi să consume curent degeaba, toţi oamenii politici şi în mod special guvernanţii, ar trebui să ne spună cum au de gând să umple cămara, cum au de gând să plătească factura la energie şi, mai ales, cum pot recupera timpul pierdut degeaba cu astfel de dispute politice. Ştim cu toţii că, la un moment dat, dacă te joci tot timpul cu întrerupătorul, riscul este ca becul acela să se ardă şi atunci vom fi cu toţii întuneric.

Guvernarea înseamnă mai mult decât administrarea crizelor şi împărţirea responsabilităţii. Înseamnă să oferi o direcţie, să construieşti încredere şi să mobilizezi energiile unei ţări. România are resurse, are antreprenori curajoşi, are oameni competenţi şi are acces la fonduri europene. Ceea ce lipseşte astăzi este un proiect economic coerent şi un lider şi capabil să îl pună în aplicare. Este timpul să trecem de la politica tăierilor la politica dezvoltării, de la improvizaţie la predictibilitate, de la justificări prea multe din partea tuturor, la rezultate şi de la o Românie care încearcă să supravieţuiască de la o criză la alta, la o Românie care ştie unde vrea să ajungă”, a declarat Negrescu.

Victor Negrescu: Peste 60% din investițiile publice din România au fost realizate cu fonduri europene

Economia României depinde de resursele europene, iar nouă din zece investiții publice au implicat, la un moment dat, fonduri europene, a declarat, miercuri, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu.

Acesta a subliniat că fiecare euro aflat în pericol trebuie apărat, întrucât economia României este puternic dependentă de finanțarea europeană. Potrivit lui, peste 60% din investițiile publice au fost realizate cu fonduri europene, iar inclusiv structura bugetului național reflectă această dependență de resursele Uniunii Europene pentru dezvoltarea țării.

Negrescu a mai afirmat că România a înregistrat progrese semnificative de la aderarea la Uniunea Europeană și că relația financiară cu blocul comunitar este una favorabilă. El a precizat că România a primit peste 100 de miliarde de euro din fonduri europene, în timp ce contribuția sa la bugetul Uniunii Europene s-a ridicat la aproximativ 30 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă un sold pozitiv considerabil.

„Fiecare euro aflat în pericol trebuie apărat pentru că economia României depinde de resursele europene. Nouă din zece investiţii publice din România au implicat, la un moment dat, resurse europene. Peste 60% din investiţiile publice din România au fost realizate cu banii europeni şi dacă e să ne uităm inclusiv la creionarea bugetului naţional, vedem că suntem dependenţi de aceste resurse europene pentru dezvoltarea României, şi foarte corect s-a menţionat, România s-a dezvoltat de la aderarea noastră la Uniunea Europeană până în prezent. Avem un sold pozitiv în relaţia cu Uniunea Europeană. Am primit peste o sută de miliarde de euro, am contribuit cu aproximativ 30 de miliarde de euro, un sold excepţional”, a punctat Negrescu.

Victor Negrescu: România trebuie să pregătească un plan național de competitivitate și să valorifice mai eficient fondurile europene

Potrivit lui, România trebuie să valorifice mai eficient oportunitățile oferite de fondurile europene pentru a susține dezvoltarea pe termen lung. Acesta a afirmat că obiectivul nu ar trebui să fie doar atingerea unor ținte sau a unor rate ridicate de absorbție, ci utilizarea fondurilor europene pentru implementarea unor proiecte viabile și mature, cu impact asupra dezvoltării țării.

În perspectiva viitorului cadru financiar multianual, Negrescu a subliniat că este esențial ca România să înceapă pregătirile pentru competițiile viitoare, prin elaborarea viitorului plan național și regional de parteneriat, precum și a unui plan național de competitivitate.

Vicepreședintele Parlamentului European a precizat că, pentru atingerea acestor obiective, sunt necesare decizii adoptate la nivel național și, mai ales, o schimbare de abordare. În opinia sa, modul de lucru a generat de multe ori costuri semnificative, motiv pentru care este nevoie de reguli ferme, care să fie aplicate în practică, nu doar prevăzute în legislație.

În același context, Negrescu a declarat că, în urmă cu câțiva ani, a realizat o analiză privind modul în care România gestionează deciziile europene și a constatat că țara noastră era singurul stat membru al Uniunii Europene care nu realiza studii de impact privind aceste decizii. El a arătat că, la acel moment, chiar și Bulgaria dispunea de trei astfel de studii.

Potrivit acestuia, dezvoltarea unei capacități de analiză a deciziilor europene este esențială pentru ca România să își susțină pozițiile în dialogul cu partenerii europeni pe baza unor date și argumente solide. Totodată, o astfel de abordare ar contribui la evitarea criticilor nefundamentate la adresa instituțiilor europene și ar permite ca deciziile și reglementările Uniunii Europene să fie mai bine adaptate realităților economice și administrative din România.

„Avem această oportunitate pe care trebuie să o folosim şi mai bine, nu doar pentru a atinge ţinte, nu doar pentru a atinge procentaje de absorbţie ci, mai ales, pentru a folosi oportunităţile europene pentru dezvoltarea pe termen lung a României în jurul unor proiecte viabile, unor proiecte mature şi în perspectiva viitorului cadru financiar multianual. Este crucial deja să ne pregătim pentru acele competiţii, să pregătim viitorul plan naţional şi regional de parteneriat, să pregătim, inclusiv dintr-o perspectivă naţională, un plan naţional de competitivitate.

Dar pentru a face toate aceste lucruri, cu siguranţă sunt decizii care trebuie să fie adoptate aici, la noi în ţară şi mai ales o metodă de lucru. O abordare. De multe ori, abordarea ne costă enorm şi cred că avem nevoie de o regulă fermă, nu doar transpusă în lege, pentru că avem legi în acest sens.

Până şi bulgarii aveau o capacitate suplimentară să analizeze deciziile europene. Este crucial acest lucru pentru a nu mai auzi oameni politici care se plâng toată ziua de Bruxelles şi pentru a ne prezenta în dialogul purtat cu partenerii noştri europeni cu date certe, cu argumente viabile, cu opoziţie fermă şi, în sensul acesta, să ne asigurăm că deciziile şi reglementările europene corespund şi mediului economic şi administrativ din România”, a punctat Negrescu.

Confederația patronală IMM România a lansat miercuri, la sediul Băncii Naționale a României (BNR), o nouă ediție a Cartei Albe a IMM-urilor. Realizat în prima jumătate a acestui an pe baza unui eșantion reprezentativ la nivel național, format din aproximativ 1.800 de întreprinderi mici și mijlocii din toate județele și din toate domeniile de activitate, documentul oferă o imagine de ansamblu asupra mediului antreprenorial din România.

Carta Albă a IMM-urilor analizează principalele provocări cu care se confruntă companiile, cu accent pe finanțarea activității, accesarea fondurilor europene și politicile de resurse umane. Totodată, documentul conturează profilul antreprenorului român, prezentând percepțiile acestuia asupra contextului economic actual și așteptările privind evoluția mediului de afaceri.