România scapă de „junk”, dar avertismentul este dur. Adrian Negrescu anunță ce urmează pentru România

România are șanse să își păstreze ratingul suveran în categoria recomandată investițiilor la evaluarea Fitch de la finalul lunii iulie, însă adevărata vulnerabilitate rămâne creșterea datoriei publice, avertizează analistul economic Adrian Negrescu. Acesta susține că statul a ajuns dependent de finanțare și se împrumută, în medie, cu aproximativ un miliard de euro pe săptămână pentru a susține cheltuielile publice. Evaluarea Fitch este programată pentru 31 iulie, într-un moment în care România se află la ultima treaptă din categoria „investment grade”, cu perspectivă negativă.

Adrian Negrescu: „România nu va intra în Junk, la finele lunii”

Adrian Negrescu estimează că România va evita retrogradarea în categoria „junk” la următoarea evaluare a ratingului suveran. Analistul indică evoluția deficitului bugetar și absorbția fondurilor europene printre argumentele care pot susține menținerea actualului calificativ.

„Romania nu va intra in Junk, la finele lunii, avand in vedere evolutia deficitului bugetar si absorbtia fondurilor UE. Marea problema o reprezinta insa datoria publica”, a transmis Adrian Negrescu.

Fitch Ratings urmează să publice pe 31 iulie 2026 decizia privind ratingul de credit suveran al României și perspectiva asociată. În februarie, agenția a confirmat ratingul „BBB-”, cu perspectivă negativă, și a atras atenția inclusiv asupra creșterii rapide a datoriei guvernamentale.

Într-o analiză prezentată la TVR, Adrian Negrescu a arătat că deficitul bugetar și intrările de bani europeni sunt elemente esențiale în actuala evaluare. Acesta a invocat și stabilitatea cursului de schimb printre argumentele care pot conta în relația cu agenția de rating.

Peste 90% din taxele și impozitele strânse de stat merg către cheltuielile fixe

Problema de fond este însă, în opinia analistului, structura finanțelor publice. O mare parte din veniturile obținute de stat din taxe și impozite este absorbită de cheltuielile fixe.

Adrian Negrescu susține că peste 90% din acești bani merg către salarii, pensii, alocații și alte cheltuieli sociale. Restul este absorbit, potrivit analizei sale, de dobânzile aferente împrumuturilor contractate de România.

„Am explicat astazi la TVR ca din ce aduna statul roman din taxe si impozite, peste 90% din bani se duc pe cheltuielile fixe (salarii, pensii, alocatii, cheltuieli sociale in general), iar 10% pe dobanzile la creditele luate de Romania”, a explicat analistul economic.

Această structură lasă statul dependent de împrumuturi pentru finanțarea altor categorii de cheltuieli, de la funcționarea instituțiilor și serviciilor publice până la investiții.

România se împrumută cu un miliard de euro pe săptămână

Adrian Negrescu avertizează că necesarul de finanțare a ajuns la un nivel extrem de ridicat. Potrivit acestuia, România trebuie să împrumute, în medie, aproximativ un miliard de euro în fiecare săptămână.

„Altfel spus, suntem dependenti de finantare si am ajuns in situatia de a imprumuta in medie 1 mld.euro pe saptamana pentru a avea cu ce sa platim cheltuielile de functionare ale statului. In acest fel, datoria publica creste spectaculos de la o luna la alta, iar solutiile de temperare a acestui ritm intarzie sa apara”, a avertizat Adrian Negrescu.

În analiza prezentată la televiziunea publică, economistul a descris România drept dependentă de împrumuturile publice, în condițiile în care veniturile curente sunt absorbite în proporție foarte mare de obligațiile fixe ale bugetului.

Creșterea datoriei reprezintă deja una dintre vulnerabilitățile identificate de Fitch. În februarie 2026, agenția estima că datoria guvernamentală brută ajunsese la aproape 59% din PIB la finalul anului 2025, după o creștere rapidă în ultimii doi ani.

România are două variante: taxe mai mari sau reducerea cheltuielilor

Adrian Negrescu susține că statul are, în esență, două direcții prin care poate încerca să încetinească ritmul de acumulare a datoriei.

Prima ar presupune o nouă creștere a taxelor sau introducerea unor impozite suplimentare. A doua variantă este reducerea cheltuielilor publice, concomitent cu îmbunătățirea colectării și extinderea bazei de impozitare.

„Avem doua variante – ori crestem taxele din nou sau inventam altele noi, ori reducem cheltuielile statului si incercam sa adunam mai multi bani din zona de evaziune, incercam sa extindem baza de impozitare”, a transmis analistul.

Negrescu consideră că spațiul pentru noi majorări fiscale este limitat și insistă asupra unei reforme reale a cheltuielilor statului. În intervenția sa televizată, acesta a susținut că ajustarea fiscală s-a bazat în mare parte pe taxe, în timp ce reforma cheltuielilor publice nu a fost realizată la aceeași scară.

Negrescu cere reducerea investițiilor care nu produc valoare în economie

Analistul economic pune sub semnul întrebării și modul în care statul stabilește prioritățile de investiții într-o perioadă în care presiunea asupra finanțelor publice este ridicată.

Acesta a dat drept exemple stadioanele și căminele culturale, susținând că România ar trebui să prioritizeze investițiile în infrastructură de producție și proiectele capabile să genereze activitate economică, locuri de muncă și venituri fiscale.

„Gândiți-vă că, în momentul de față, din ce adunăm noi din taxe și impozite, 90% din bani se duc în momentul de față pe salariile bugetarilor, pe pensii și celelalte cheltuieli sociale. Mai sunt 10% care se duc pe dobânzile la creditele luate până acum și cam ăsta e bugetul României”, a explicat Adrian Negrescu la TVR, potrivit intervenției analizate.

În opinia sa, statul ar trebui să direcționeze resursele către proiecte care pot crea valoare adăugată și pot susține creșterea economică.

PNRR, crucial pentru deficitul bugetar și ratingul României

Un alt element important în evaluarea situației României este absorbția fondurilor europene. Adrian Negrescu consideră că banii din Planul Național de Redresare și Reziliență sunt cruciali pentru păstrarea echilibrelor bugetare.

O parte dintre sumele prevăzute prin PNRR sunt luate în calcul în construcția bugetară, iar neîncasarea acestora ar pune presiune suplimentară asupra țintei de deficit, a explicat analistul la TVR.

Ministerul Finanțelor a transmis, după discuțiile tehnice cu Fitch, că aproximativ 71% din totalul investițiilor publice realizate în primele cinci luni ale anului au fost susținute direct din fonduri europene și din resurse aferente PNRR. Oficialii au prezentat agenției evoluțiile macroeconomice, politica fiscală, execuția bugetară, managementul datoriei și stadiul absorbției fondurilor UE.

Alexandru Nazare: „Menţinerea ratingului de ţară este obligatorie”

Discuțiile dintre Ministerul Finanțelor și specialiștii Fitch au loc într-un context sensibil pentru România. Toate cele trei mari agenții de rating au asociat o perspectivă negativă calificativului suveran al țării.

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat importanța deciziei care urmează să fie anunțată la finalul lunii.

„România îşi menţine angajamentul ferm pentru consolidarea fiscală şi stabilitatea macroeconomică, continuând implementarea consecventă a măsurilor de ajustare şi a reformelor convenite cu Comisia Europeană. Menţinerea ratingului de ţară este obligatorie pentru stabilitatea financiară a României în această perioadă. Ratingul nu este doar un indicator tehnic: el influenţează încrederea investitorilor, costurile suportate de întreaga economie şi capacitatea statului de a finanţa investiţiile şi serviciile publice. De aceea, dialogul cu agenţiile de rating trebuie susţinut prin date credibile, reforme implementate şi o direcţie fiscal-bugetară predictibilă”, a declarat Alexandru Nazare.

Fitch evaluează în prezent România la „BBB-”, ultima treaptă din categoria „investment grade”, cu perspectivă negativă. O coborâre cu o treaptă ar duce ratingul în zona speculativă, cunoscută drept „junk”. Fitch a indicat anterior printre vulnerabilități deficitele ridicate, creșterea datoriei și riscurile politice pentru consolidarea fiscală.

Decizia Fitch pentru România vine pe 31 iulie

Decizia oficială privind ratingul de credit suveran al României și perspectiva de țară va fi publicată pe 31 iulie 2026.

Adrian Negrescu estimează că România va rămâne în categoria recomandată investițiilor. În opinia sa, evoluția deficitului, absorbția fondurilor europene și stabilitatea cursului de schimb oferă argumente pentru menținerea ratingului.

Marea problemă rămâne însă datoria publică și dependența statului de finanțare.

„Romania nu va intra in Junk, la finele lunii, avand in vedere evolutia deficitului bugetar si absorbtia fondurilor UE. Marea problema o reprezinta insa datoria publica”, a concluzionat Adrian Negrescu.

Decizia din 31 iulie va arăta dacă Fitch consideră suficiente progresele fiscale prezentate de autorități sau dacă riscurile legate de datorie, economie și instabilitatea politică vor cântări mai greu în evaluarea României.