România, sub amenințare pentru următorii 20 de ani. Adrian Câciu: „Cum să nu stai tot timpul cu teama de junk?”

România nu se confruntă în acest moment cu un risc imediat de retrogradare a ratingului suveran în categoria „junk”, însă ritmul de creștere a datoriei publice poate deveni principala vulnerabilitate a țării în următoarele decenii. Fostul ministru al Finanțelor Adrian Câciu avertizează că simpla reducere a deficitului bugetar nu va rezolva problema dezechilibrelor fiscale și estimează că România ar putea rămâne în procedura de deficit excesiv inclusiv după 2030. Într-o analiză publicată miercuri, social-democratul pune sub semnul întrebării acumularea unor noi datorii și angajamente bugetare, inclusiv împrumuturile pentru apărare.

Adrian Câciu: Nu deficitul public este principala problemă a României

Adrian Câciu atrage atenția că dezbaterea privind situația finanțelor publice este concentrată în special asupra deficitului bugetar, în timp ce ritmul de creștere a datoriei publice ar reprezenta o vulnerabilitate mult mai importantă pe termen lung.

Fostul ministru al Finanțelor consideră că această evoluție poate pune presiune asupra ratingului suveran al României pentru următoarele două decenii.

„Nu deficitul public e problema ci viteza de crestere a datoriei.
Asta vulnerabilizeaza ratingul de tara pe urmatorii 20 de ani!
Nu vom avea junk, vom avea menținere de rating cu păstrarea perspectivei negative!
Dar, avem nevoie de o discutie sinceră!”, a transmis Adrian Câciu.

În opinia sa, România nu se află în prezent în situația în care să existe un risc privind sustenabilitatea plății serviciului datoriei publice. Din acest motiv, fostul ministru susține că nu există un pericol imediat de retrogradare a țării în categoria nerecomandată investițiilor.

„Nu există risc de junk!”

Adrian Câciu invocă nivelul rezervelor valutare și bufferul de trezorerie drept elemente care susțin capacitatea României de a-și onora obligațiile financiare.

Potrivit acestuia, rezervele valutare sunt de două ori mai mari decât în urmă cu câțiva ani, iar rezerva financiară a Trezoreriei ar permite acoperirea integrală a datoriei pe termen scurt.

„La acest moment nu exista un risc de nesustenabilitate a plații serviciului datoriei publice a României, adică nu există un risc de downgrade!
România are, pe de o parte, rezerve valutare îndestulătoare, duble fața de acum câtiva ani, are un buffer de trezorerie care îi permite să acopere integral datoria pe termen scurt, iar, pe de altă parte, are ancorele de venituri (externe sau naționale) necesare pentru a fi solvabilă!
Nu exista risc de junk!”, a explicat fostul ministru.

Riscul identificat de Adrian Câciu este unul pe termen mediu. Acesta vorbește despre o posibilă slăbire a sistemului fiscal structural și a fluxurilor de venituri interne sau externe, în special într-un context de instabilitate politică și impredictibilitate fiscal-bugetară.

România ar putea păstra perspectiva negativă a ratingului de țară

În analiza sa, Adrian Câciu estimează că agențiile de rating vor menține calificativul suveran al României, dar și perspectiva negativă.

„Exista însa un risc pe termen mediu de vulnerabilizare a ancorelor financiare curente(o slabire a sistemului fiscal structural, o slabire a intrarilor de venituri primare interne sau/și externe) pe fondul sau în contextul unei instabilităti politice care poate duce la impredictibilitate în politica fiscal-bugetară.
Pentru acest lucru, România, va păstra ratingul de țară dar va avea perspectiva negativă, în continuare!”, susține Adrian Câciu.

Fostul ministru leagă reapariția perspectivei negative de evoluțiile politice de după noiembrie 2024 și de primul tur anulat al alegerilor prezidențiale.

„Perspectiva negativa asociată ratingului de țara a reapărut în România dupa noiembrie 2024, după semnalul dat de primul tur(anulat) al alegerilor prezidențiale.
Si a fost pastrata până azi si va continua până vom avea stabilitate politică dar și predictibilitate fiscal-bugetară.
Că ne place, că nu ne place, aceasta este realitatea prezentata în cel mai simplu mod ca sa o înteleaga toată lumea.
Concluzia pentru evaluarile de acum?
Mentinere rating de țară cu păstrarea perspectivei negative.”

Datoria publică a României a trecut de pragul de 60% din PIB

Adrian Câciu mută apoi discuția asupra nivelului datoriei publice. Potrivit cifrelor prezentate de acesta, România a ajuns la o datorie de aproximativ 62% din Produsul Intern Brut.

Nivelul depășește pragul de 60% din PIB prevăzut în criteriile europene de referință privind datoria publică.

Fostul ministru atrage atenția că reducerea deficitului sub 3% din PIB nu ar fi suficientă, în analiza sa, pentru rezolvarea problemei fiscale dacă ponderea datoriei continuă să crească.

„Suntem la 62% din PIB datorie publică, peste limita maxima prevăzută in Tratatul de la Maastricht.
În mod normal, potrivit regulilor fiscale europene cu privire la procedura de deficit excesiv, aceasta se activează cand ai un deficit public de peste 3% din PIB sau o datorie publică de peste 60% din PIB.
Cu alte cuvinte, nu este de ajuns doar să scazi deficitul public ca să ieși din procedura de deficit excesiv, trebuie sa iei masuri să scazi si ponderea datoriei publice în PIB la sub 60%.
Noi suntem la 62%.”

Câciu: România ar putea rămâne în procedura de deficit excesiv după 2030

Fostul ministru prezintă un scenariu potrivit căruia datoria publică ar putea ajunge la cel puțin 67% din PIB în următorii patru ani, chiar dacă statul nu ar contracta alte datorii suplimentare în afara celor necesare finanțării deficitului.

România și-a propus, potrivit scenariului invocat de acesta, să ajungă la un deficit de 2,9% din PIB.

„Daca nu am mai face nici o datorie suplimentara(alta decât cea pentru finantarea deficitului) în urmatorii 4 ani(perioadă în care ne propunem să ajungem la un deficit de 2,9% din PIB) am putea avea o datorie de cel puțin 67% din PIB.
Ca si concluzie intermediara: dupa 2030, România va rămâne în procedura de deficit excesiv din cauza nivelului datoriei publice. Orizont de iesire? Nu mai devreme de 2035, in conditiile actualei constructii fiscal-bugetare, dar făra datorie sau angajamente suplimentare!!!”

Estimarea privind anul 2035 reprezintă scenariul prezentat de Adrian Câciu și pornește de la actuala construcție fiscal-bugetară invocată de fostul ministru.

Viteza de creștere a datoriei, peste ritmul de ajustare a deficitului

Adrian Câciu susține că problema s-a accentuat începând cu anul 2020. Potrivit acestuia, viteza de creștere a datoriei publice a depășit semnificativ ritmul în care deficitul a fost ajustat.

Pentru a-și susține afirmația, fostul ministru prezintă evoluția din ultimul an, comparând datele din luna iunie.

„Din 2020 viteza de crestere a datoriei publice este superioară cu mult nivelului de ajustare a deficitului.
Dacă iau doar ultimul an ca exemplu (iunie la iunie) avem o creștere cu 5 puncte procentuale a datoriei publice(de la 57% la 62%, cifre rotunjite) în contextul unei scadere a deficitului de doar 1,5 puncte procentuale( de la 3,68% la 2,2%).”

În opinia sa, această diferență arată că România trebuie să discute nu doar despre reducerea deficitului, ci și despre modul în care este administrată datoria suverană.

Adrian Câciu pune sub semnul întrebării împrumutul SAFE

O parte importantă a analizei este dedicată noilor angajamente financiare asumate de România. Adrian Câciu aduce în discuție împrumutul SAFE și creșterea alocărilor pentru apărare.

„Daca orizontul de iesire din procedura EDP este 2035(deficit public sub 3% in 2030 si datorie publică sub 60% în 2035) de ce facem datorie nouă, suplimentară?
La ce mă refer?
Fără să vreau sa supar, dar imprumutul SAFE este datorie noua, suplimentara, care ne va costa 32 miliarde euro(in 45 de ani, dar se aseaza pe nevoia de provizionare a „investment grade”-ului acordat de agentiile de rating)!”

Fostul ministru critică și perspectiva majorării cheltuielilor anuale pentru înzestrare la 5%, susținând că, într-un sistem în care veniturile statului rămân sub nivelul cheltuielilor, aceste alocări ar urma să fie finanțate prin noi datorii.

„Fără să vreau să supăr, dar angajamentele acestea de crestere a alocarilor anuale pentru înzestrare la 5%, la o tara care nu va fi pe excedent niciodata în contextul actualului cadru fiscal bugetar(veniturile vor fi permanent inferioare cheltuielilor) se vor duce în datorie noua, suplimentara, anual, ceea ce va crea un cerc vicios al datoriei si deficitului.”

„Nu facem datorie nouă pentru investiții cu factori de multiplicare”

Adrian Câciu contestă și efectul economic al investițiilor în industria de apărare, comparativ cu alte categorii de investiții productive.

„Atenție!!! Nu facem datorie noua pentru investitii cu factori de multiplicare care pot crea valoare adaugata de natura sa o plăteasca!
Nu!
Industria de aparare mondiala are unul dintre cele mai reduse niveluri ale factorului de multiplicare economic(până în 1), de până la 8 ori mai mai mic decât investițiile productive!!!”

Potrivit scenariului său, noile angajamente ar putea împinge datoria publică spre 77% din PIB până în 2040, chiar într-o variantă pe care o descrie drept optimistă.

„Datoria crescuta astfel, in noile conditii de angajamente poate ajunge spre 77% din PIB în anul 2040(în cel mai optimist scenariu) pentru ca nu poate fi ajustata din creșterea veniturilor statului sau scaderea altor cheltuieli.
Asta ar însemna un alt orizont de reducere a ponderii datoriei publice în PIB care se va întinde dupa anii 2050.”

Câciu: „Cum să nu stai tot timpul cu teama de junk?”

Fostul ministru prezintă și evoluția datoriei publice începând din 2020. Conform cifrelor rotunjite folosite de acesta, între 2020 și 2021 datoria a crescut de la 35% la 49% din PIB.

Între 2022 și 2024, nivelul ar fi urcat de la 49% la 55% din PIB, iar în 2025 ar fi fost înregistrată o creștere de alte patru puncte procentuale, până la 59%.

Pentru 2026, Adrian Câciu prezintă un scenariu optimist în care datoria publică ajunge la 64% din PIB.

„Ori, aici este discutia sincera:
Cum sa nu stai tot timpul cu teama de junk cand tu nu faci decat sa cresti datoria publica?
Nimeni nu vorbeste despre asta, dar vă dau trei perioade ca sa vedeti că, daca vrem să ne facem bine, trebuie să schimbăm modelul economic dar și de management al datoriei suverane:
Intre 2020 si 2021 datoria publica a facut un salt de 14 puncte procentuale, de la 35% la 49%(valori rotunjite).
Între 2022 si 2024, datoria publica a facut un salt de 6 puncte procentuale(de la 49% la 55%, cifre rotunjite).
În 2025, datoria publica a facut un salt de 4 puncte procentuale!!! (De la 55% la 59%, cifre rotunjite).
E foarte mult, foarte mult!
În 2026, datoria publică creste cu alte 5 puncte procentuale(scenariu optimist) ajungand la 64%.
E mult, foarte mult!”

Adrian Câciu susține că România trebuie să schimbe atât modelul economic, cât și modul de administrare a datoriei suverane. În opinia sa, ritmul în care statul acumulează noi obligații financiare poate menține presiunea asupra ratingului de țară pentru o perioadă îndelungată.

„Modelul acesta trebuie schimbat! Despre asta nu se vorbeste!
Nu deficitul public e problema ci viteza de crestere a datoriei.
Asta vulnerabilizeaza ratingul de tara pe urmatorii 20 de ani!
Avem această discuție? Când o vom avea?”, a conchis Adrian Câciu.