Datoria externă a României a urcat la aproape 231 de miliarde de euro. Investițiile străine au scăzut

Datoria externă a României a urcat la aproape 231 de miliarde de euro. Investițiile străine au scăzut

SURSA FOTO: Dreamstime - Banca Națională a României (BNR)

Publicat de Alexandra Iana la 15 iulie 2026, 12:45

Datoria externă totală a României a crescut cu aproape 2,5 miliarde de euro în primele cinci luni ale anului 2026 și a ajuns la 230,914 miliarde de euro, arată cele mai recente date ale Băncii Naționale a României (BNR). În același timp, deficitul de cont curent s-a redus față de perioada similară din 2025, însă investițiile directe ale nerezidenților au coborât cu peste 700 de milioane de euro. Datele vin într-un moment în care evoluția datoriei și dezechilibrele externe ale României sunt atent urmărite.

Datoria externă a României a ajuns la 230,914 miliarde de euro

România a acumulat noi datorii externe în primele cinci luni ale anului. Potrivit datelor provizorii publicate de BNR, datoria externă totală a crescut cu 2,451 miliarde de euro în perioada ianuarie-mai 2026.

Astfel, la 31 mai, soldul total al datoriei externe a ajuns la 230,914 miliarde de euro. La finalul anului 2025, nivelul era de 228,463 miliarde de euro.

Cea mai mare parte a datoriei este reprezentată de obligațiile pe termen lung. Acestea au însumat 183,922 miliarde de euro și au reprezentat 79,6% din total.

Față de 31 decembrie 2025, datoria externă pe termen lung a crescut cu 2%.

În schimb, datoria externă pe termen scurt a coborât cu 2,4%, până la 46,992 miliarde de euro. Ponderea sa în totalul datoriei externe a fost de 20,4%. Datele pentru luna mai figurează în calendarul și secțiunea statistică oficială a BNR privind balanța de plăți și datoria externă.

Datoria administrației publice a trecut de 128 de miliarde de euro

Datele detaliate privind structura datoriei arată o creștere importantă în cazul administrației publice.

La sfârșitul anului 2025, datoria externă aferentă administrației publice era de 125,622 miliarde de euro. La 31 mai 2026, nivelul a ajuns la 128,213 miliarde de euro.

Diferența este de 2,591 miliarde de euro în numai cinci luni.

În interiorul acestei categorii, titlurile de natura datoriei au reprezentat 87,799 miliarde de euro. Împrumuturile au ajuns la 24,676 miliarde de euro, față de 22,259 miliarde de euro la sfârșitul anului trecut.

Alte pasive ale administrației publice au însumat 15,431 miliarde de euro. Potrivit precizărilor metodologice ale BNR, această categorie include și angajamentele aferente înregistrării fondurilor europene pe bază accrual.

Serviciul datoriei externe aferente administrației publice a însumat 6,041 miliarde de euro în primele cinci luni din 2026.

România a avut un deficit de cont curent de 11,425 miliarde de euro

Dincolo de creșterea datoriei, datele BNR indică o îmbunătățire a deficitului de cont curent comparativ cu anul trecut.

În perioada ianuarie-mai 2026, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 11,425 miliarde de euro.

În primele cinci luni din 2025, deficitul fusese de 12,075 miliarde de euro.

Rezultă o reducere de 650 de milioane de euro, echivalentul unei scăderi de aproximativ 5,4%.

Evoluția a fost influențată, printre altele, de reducerea deficitului balanței bunurilor și de îmbunătățirea soldului veniturilor secundare.

Deficitul din comerțul cu bunuri rămâne la peste 13 miliarde de euro

Balanța bunurilor a înregistrat în primele cinci luni ale anului un deficit de 13,231 miliarde de euro.

Comparativ, în perioada ianuarie-mai 2025, deficitul fusese de 13,767 miliarde de euro. Diferența este de 536 de milioane de euro.

Pe partea de bunuri, încasările au însumat 38,028 miliarde de euro, în timp ce plățile au ajuns la 51,259 miliarde de euro.

Serviciile au continuat să compenseze parțial deficitul rezultat din schimburile cu bunuri. Balanța serviciilor a înregistrat un excedent de 5,602 miliarde de euro, aproape identic cu cel de 5,606 miliarde de euro consemnat în perioada similară din 2025.

Turismul adâncește deficitul extern. Minus de peste 2 miliarde de euro

Datele BNR scot în evidență și evoluția balanței serviciilor de turism și călătorii.

În primele cinci luni din 2026, această categorie a înregistrat un deficit de 2,075 miliarde de euro. În aceeași perioadă a anului trecut, soldul negativ era de 1,553 miliarde de euro.

Astfel, deficitul aferent turismului și călătoriilor s-a adâncit cu 522 de milioane de euro într-un singur an.

Încasările din această categorie au crescut de la 1,754 miliarde de euro la 1,832 miliarde de euro. Plățile au urcat însă mult mai puternic, de la 3,307 miliarde de euro la 3,907 miliarde de euro.

Datele arată, practic, că ieșirile de bani asociate călătoriilor au crescut într-un ritm mult mai rapid decât încasările.

Serviciile IT au adus un excedent de peste 3 miliarde de euro

O evoluție diferită este observată în cazul serviciilor de telecomunicații, informatice și informaționale.

Acestea au generat un excedent de 3,018 miliarde de euro în primele cinci luni din 2026.

În perioada similară din 2025, excedentul fusese de 2,889 miliarde de euro.

Încasările din serviciile de telecomunicații, IT și informaționale au crescut la 4,860 miliarde de euro, în timp ce plățile au ajuns la 1,842 miliarde de euro.

Și serviciile de transport au avut o contribuție pozitivă. Excedentul acestora a crescut de la 2,513 miliarde de euro în primele cinci luni din 2025 la 2,699 miliarde de euro în intervalul ianuarie-mai 2026.

Investițiile străine directe în România au scăzut

O altă evoluție importantă din datele BNR privește investițiile directe ale nerezidenților în România.

În perioada ianuarie-mai 2026, acestea au însumat 2,195 miliarde de euro. În primele cinci luni ale anului trecut, valoarea fusese de 2,913 miliarde de euro.

Diferența este de 718 milioane de euro, ceea ce înseamnă o reducere de aproximativ 24,6%.

Participațiile la capital, categorie în care este inclus și profitul reinvestit, au totalizat 2,540 miliarde de euro.

Creditele intragrup au înregistrat însă o valoare netă negativă de 345 de milioane de euro.

Scăderea investițiilor directe vine după ce și datele pentru primele trei luni ale anului indicau un nivel inferior celui din perioada corespunzătoare din 2025.

România a plătit peste 40 de miliarde de euro pentru serviciul datoriei externe

Serviciul total al datoriei externe a însumat 40,531 miliarde de euro în primele cinci luni ale anului 2026, potrivit datelor provizorii.

Din această sumă, 31,830 miliarde de euro au fost aferente datoriei pe termen scurt, iar 8,701 miliarde de euro datoriei pe termen lung.

În cazul altor sectoare economice, serviciul datoriei externe a fost de 12,275 miliarde de euro. Pentru societățile care acceptă depozite, exclusiv banca centrală, valoarea a ajuns la 6,569 miliarde de euro.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 15,5% în intervalul ianuarie-mai 2026, comparativ cu 18,4% în anul 2025.

Acest indicator este calculat ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung și exporturile de bunuri și servicii.

Rezervele României acoperă șase luni de importuri

Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii era de șase luni la 31 mai 2026.

Nivelul este similar celui înregistrat la 31 decembrie 2025.

Indicatorul este determinat prin raportarea rezervelor internaționale ale României, formate din valută și aur, la importul mediu lunar de bunuri și servicii.

În același timp, gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare ale BNR a coborât la 102,4%.

La sfârșitul anului trecut, nivelul era de 104,4%.

Datele BNR conturează astfel o imagine mixtă a sectorului extern al României. Deficitul de cont curent s-a redus cu 650 de milioane de euro față de primele cinci luni din 2025, însă datoria externă totală a crescut cu 2,451 miliarde de euro, iar investițiile directe ale nerezidenților au scăzut cu aproape un sfert.

Următorul comunicat lunar al BNR privind balanța de plăți și datoria externă este programat pentru 14 august 2026, potrivit calendarului de diseminare al băncii centrale.

Informații articol
Despre autor
Alexandra Iana

Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.