Partidul care ar strânge cele mai multe voturi dacă duminică ar fi alegeri parlamentare. Cum arată clasamentul

Un sondaj realizat de IRES la comanda PSD indică faptul că, dacă alegerile parlamentare ar avea loc duminica viitoare, AUR ar obține cel mai mare procent dintre voturile exprimate.

Noua fotografie a scenei politice: cine urcă și cine pierde teren în intenția de vot

Potrivit datelor prezentate, formațiunea politică AUR ar fi cotată cu 40%, fiind urmată de PSD, cu 21%, PNL, cu 17%, și USR, cu 10%. Pe următoarele poziții în intenția de vot s-ar afla UDMR, cu 3%, în timp ce Partidul SENS și SOS România ar înregistra câte 2%. POT ar obține 1% dintre voturile respondenților incluși în cercetare. Datele sondajului arată astfel opțiunile politice declarate pentru un eventual scrutin parlamentar organizat în perioada menționată de cercetare.

La întrebarea privind direcția în care se îndreaptă România, majoritatea participanților au apreciat că situația evoluează într-o direcție greșită. Astfel, 80% dintre respondenți au declarat că lucrurile merg 1într-o direcţie greşită”, în timp ce 18% consideră că România se află pe o direcție bună. Un procent de 2% nu au știut sau nu au dorit să răspundă.

Percepția asupra stabilității politice indică, de asemenea, un nivel ridicat de îngrijorare în rândul celor chestionați. 58% dintre participanți au descris situația politică drept „foarte instabilă”, iar 33% au considerat-o 1destul de instabilă”. Doar 0,5% dintre respondenți au apreciat că situația este „foarte stabilă”, în timp ce 7% au indicat varianta „destul de stabilă”.

Majoritatea respondenților consideră că România traversează o criză politică

Potrivit sondajului, 92% dintre participanți afirmă că România trece printr-o criză politică. Întrebați cine poartă responsabilitatea pentru situația actuală, 36% dintre respondenți au indicat varianta „toate partidele”.

În ceea ce privește principalii responsabili pentru blocajul politic, 16% dintre participanți l-au indicat pe premierul Ilie Bolojan. Președintele și PSD au fost menționați de câte 14% dintre respondenți, Guvernul de 13%, iar AUR de 2%.

Participanții la cercetare au fost întrebați și ce notă ar acorda activității lui Ilie Bolojan la conducerea Guvernului României, pe o scală de la 1 la 10. Media răspunsurilor a fost de 4,71. Dintre cei chestionați, 29% au ales nota 1, cea mai mică posibilă, iar 6% au acordat nota 10.

La întrebarea „Consideraţi că Ilie Bolojan ar trebui să fie, în continuare, premierul României?”, 66% dintre respondenți au răspuns negativ, în timp ce 32% au considerat că acesta ar trebui să rămână în funcție. Un procent de 2% nu au știut sau nu au răspuns.

O altă întrebare a vizat persoana considerată capabilă să gestioneze mai bine situația actuală. 41% dintre participanți l-au indicat pe Sorin Grindeanu, iar 38% au optat pentru Ilie Bolojan.

Date despre nivelul de trai și percepția asupra economiei

Sondajul a inclus și întrebări despre situația financiară a populației. Jumătate dintre respondenți, respectiv 50%, au apreciat că au un nivel de trai „satisfăcător”. Alți 24% au descris nivelul de trai ca fiind 1slab”, 17% ca „foarte slab”, iar 9% ca „foarte bun”.

În privința gestionării veniturilor lunare, 32% dintre participanți au afirmat că se descurcă foarte greu cu banii. De asemenea, 25% au declarat că veniturile lor sunt mult mai mici în prezent comparativ cu începutul anului 2025, iar 20% au spus că acestea sunt ușor mai mici față de aceeași perioadă.

Percepția asupra economiei naționale arată că 47% dintre respondenți consideră că situația economică a României s-a înrăutățit considerabil, în timp ce 28% cred că aceasta s-a deteriorat puțin.

În ceea ce privește prioritățile pe care ar trebui să le aibă viitorul Guvern, 25% dintre participanți au indicat relansarea economiei. Creșterea salariilor și pensiilor a fost menționată de 21%, combaterea corupției de 16%, reducerea taxelor și impozitelor de 13%, iar protejarea locurilor de muncă și stabilitatea politică au fost indicate de câte 11% dintre respondenți.

Sondajul IRES a fost realizat la comanda PSD în perioada 29 iunie – 2 iulie 2026, pe un eșantion de 1.002 respondenți, simplu, aleatoriu, reprezentativ pentru populația adultă, neinstituționalizată din România. Cercetarea a fost realizată prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing), iar eroarea maximă tolerată este de ±3,1%.