Parlamentul schimbă regulile pentru Pilonul II. Ce s-ar putea întâmpla cu banii. BNS: Jos labele de pe banii de pensii ai românilor!

O inițiativă legislativă care ar permite fondurilor de pensii administrate privat să investească în companii din domeniul apărării, securității și industriei de armament provoacă o reacție extrem de dură din partea Blocului Național Sindical. BNS susține că economiile acumulate de români în Pilonul II trebuie protejate și cere retragerea imediată a proiectului aflat în dezbaterea Parlamentului.

Confederația sindicală afirmă că inițiativa este asumată de 123 de parlamentari din PSD, PNL, USR, AUR, grupul minorităților și din rândul neafiliaților. BNS susține, de asemenea, că proiectul beneficiază de sprijinul premierului demis Ilie Bolojan și al echipei sale.

Într-un mesaj intitulat „Jos labele de pe banii de pensii ai românilor! Parlamentul pune ochii pe banii din Pilonul II de pensii”, sindicaliștii avertizează că orice modificare privind posibilitățile de investire a activelor fondurilor private de pensii trebuie analizată cu maximă prudență.

BNS, reacție dură privind banii din Pilonul II de pensii

Blocul Național Sindical afirmă că a luat act „cu îngrijorare” de proiectul legislativ și critică posibilitatea ca banii strânși pentru pensiile private ale românilor să fie investiți în sectorul apărării.

Potrivit BNS, actualul context bugetar și presiunile asupra finanțelor publice ridică semne de întrebare privind momentul în care este promovată inițiativa.

„Acum, din lipsa banilor la buget și în încercarea de a ascunde efectele unei noi creșteri a deficitului, politicienii au ajuns să privească economiile românilor din Pilonul II de pensii ca pe o sursă de lichidități pentru finanțarea industriei militare”, susține Blocul Național Sindical.

Confederația precizează că a analizat proiectul în cadrul procedurii de avizare din Consiliul Economic și Social și a emis un aviz negativ.

BNS cere retragerea imediată a proiectului

Sindicaliștii susțin că utilizarea economiilor destinate pensiei trebuie tratată cu o atenție deosebită, având în vedere scopul pentru care sunt acumulate activele din Pilonul II.

BNS critică inclusiv recomandarea privind solicitarea unui aviz din partea Consiliului Suprem de Apărare a Țării și cere Parlamentului să renunțe la inițiativa legislativă.

„În acest context, BNS consideră că orice inițiativă care vizează utilizarea economiilor pentru pensie ale românilor trebuie analizată cu maximă prudență! Recomandarea ASF de a fi cerut un AVIZ din partea CSAT (o caricatură instituțională care nu și-a îndeplinit atribuțiile prevăzute în lege) este un demers inutil și periculos. Vă cerem să retrageți imediat acest proiect de lege și să încetați să visați la spulberarea banilor de pensii ai românilor pe tot felul de înțelegeri oculte!”, transmite Blocul Național Sindical.

Poziția confederației este una de opoziție categorică față de proiect, BNS punând sub semnul întrebării oportunitatea extinderii investițiilor fondurilor de pensii către domeniul militar.

Critici la adresa Guvernului privind contractele pentru tehnică militară

În argumentarea poziției sale, Blocul Național Sindical face o legătură între proiectul privind fondurile de pensii și politica României în domeniul achizițiilor de apărare.

Confederația critică împrumuturile de aproximativ 16 miliarde de euro prin programul SAFE și susține că România nu ar fi obținut suficiente beneficii pentru economia și industria națională.

BNS aduce în discuție și acordul de peste două miliarde de euro cu compania israeliană Rafael Advanced Defense Systems pentru achiziția sistemului mobil de apărare antiaeriană SPYDER.

Sindicaliștii atacă dur Guvernul și modul în care sunt gestionate contractele de apărare.

„Se pare că, atunci când este vorba despre asumarea răspunderii politice, acest guvern îmbracă bine haina constituțională a unui guvern limitat ca atribuții. Când este vorba însă despre „shopping” pe bani publici și semnarea unor contracte de miliarde de euro, este campion!”, afirmă BNS.

Criticile formulate reprezintă poziția confederației sindicale, care acuză lipsa unor avantaje economice suficiente pentru industria românească în urma marilor achiziții militare.

BNS readuce în discuție mecanismul de offset

O parte importantă a mesajului Blocului Național Sindical privește mecanismul de compensare economică, cunoscut drept offset. Sindicaliștii amintesc de cadrul legislativ adoptat începând din 2002 pentru achizițiile de tehnică militară realizate de instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională.

În viziunea BNS, achizițiile majore de armament și tehnologie militară ar fi trebuit să fie însoțite de negocieri prin care România să obțină investiții directe, transfer de tehnologie și dezvoltarea unor capacități industriale pe teritoriul țării.

Un asemenea mecanism ar fi putut contribui, potrivit confederației, la apariția unor noi companii, la crearea de locuri de muncă bine plătite și la producerea de bunuri destinate atât pieței interne, cât și exportului.

Sindicaliștii consideră că avantajele economice ale marilor contracte militare ar fi trebuit să reducă presiunea asupra deficitului bugetar și balanței comerciale.

„De ce toate aceste lucruri? Pentru a nu crește deficitul bugetar al țării, pentru a nu pune presiune pe balanța comercială și pe moneda națională, precum și pentru a lăsa spațiu bugetar suficient pentru investiții în educație, sănătate și creșterea calității vieții românilor”, explică BNS.

Sindicaliștii acuză că România nu a profitat de marile achiziții militare

Blocul Național Sindical afirmă că, în ultimele două decenii, decidenții politici nu ar fi aplicat eficient principiile privind compensarea economică în cazul contractelor militare.

Confederația susține că România a cumpărat echipamente și tehnologii militare în valoare de miliarde de dolari, fără ca marile contracte să producă efectele economice pe care BNS le consideră necesare pentru industria națională.

„Ce constatăm, însă? De mai bine de 20 de ani, decidenții politici ai acestei țări au REFUZAT să aplice prevederile legale, au inventat tot felul de scuze, au modificat legi astfel încât principiile de mai sus să nu fie aplicate. România a cumpărat, în tot acest timp, echipamente și tehnologii militare de ordinul miliardelor de dolari. Din păcate, niciunul din aceste contracte uriașe închiate de România nu a beneficiat de mecanismul de compensare economică (de tip offset), definit mai sus”, afirmă sindicaliștii.

BNS consideră că politica de achiziții militare ar fi trebuit să fie utilizată și ca instrument pentru dezvoltarea economiei și industriei românești.

Polonia, dată drept exemplu de Blocul Național Sindical

În contrast cu situația din România, confederația sindicală prezintă Polonia drept un exemplu de strategie în domeniul industriei de apărare.

Potrivit BNS, autoritățile poloneze au folosit negocierile pentru achizițiile militare pentru dezvoltarea unor clustere industriale și crearea de locuri de muncă.

Sindicaliștii consideră că Polonia și-a consolidat astfel capacitatea de producție și export în domeniul tehnicii militare.

„Toți oamenii politici care au avut responsabilități în acest domeniu ar trebui să privească spre exemplul Poloniei. Astăzi, Polonia are cea mai puternică industrie de apărare dintre statele fostului bloc comunist, deoarece decidenții politici și militari au pus pe primul loc interesul national, mai presus de interesele lor personale. Prin negocieri derulate în beneficiul economiei proprii, Polonia a reușit să dezvolte clustere industriale, să creeze mii de locuri de muncă bine plătite și să își consolideze capacitatea de a produce și exporta tehnică militară.

Felicitări, Polonia! Rușine, România!”, transmite BNS.

Acuzații extrem de dure la adresa clasei politice

Finalul mesajului Blocului Național Sindical conține unele dintre cele mai dure acuzații formulate de confederație la adresa responsabililor politici și militari implicați în politica de înzestrare a României.

BNS susține că statul român a fost dezavantajat în negocierile cu furnizorii externi de tehnică militară și prezintă trei posibile explicații pentru această situație.

„De mai bine de două decenii, deciziile luate de clasa politică și de factorii militari responsabili de politica de înzestrare a României au făcut ca statul român să fie dezavantajat în mod constant în negocierile cu partenerii externi privind achizițiile de tehnică militară. Motivele care au condus la această situație nu pot fi, în opinia noastră, decât trei:

corupție;
prostie;
obediență.

Îi lăsăm pe fiecare să decidă în ce sertar al istoriei dorește să fie așezat: al oamenilor politici corupți, al celor slab pregătiți sau al celor obedienți! Cert este, însă, că în sertarul pe care scrie „oameni politici de stat ai României” nu își vor găsi locul”, se arată în mesajul Blocului Național Sindical.

Pilonul II de pensii, în centrul unei noi dispute

Reacția BNS deschide o nouă dispută privind modul în care pot fi investiți banii acumulați în fondurile de pensii administrate privat. Confederația sindicală nu acceptă argumentul extinderii investițiilor către companiile din apărare și securitate și solicită oprirea proiectului în forma aflată în dezbatere.

Miza este una importantă, având în vedere dimensiunea activelor administrate în Pilonul II și caracterul obligatoriu al contribuțiilor pentru o mare parte dintre participanții la sistem.

BNS cere ca orice modificare a cadrului de investiții să fie analizată în primul rând din perspectiva intereselor viitorilor pensionari și avertizează asupra riscurilor pe care, în opinia confederației, le-ar presupune orientarea economiilor către sectorul militar.

Poziția sindicaliștilor este tranșantă: proiectul trebuie retras, iar economiile acumulate pentru pensiile românilor nu trebuie transformate, susține BNS, într-o soluție pentru problemele bugetare sau pentru finanțarea politicilor din industria de apărare.