Ce vrea să facă Ilie Bolojan cu banii din pensiile private. ASF avertizează asupra riscurilor

Ilie Bolojan susține proiectul legislativ care ar permite fondurilor de pensii administrate privat să investească în companii din domeniul apărării, securității și industriei de armament convențional, inclusiv în societăți care dezvoltă tehnologii cu utilizare duală.

Banii pentru pensii ar putea ajunge în industria de armament. Ce riscuri vede ASF

Inițiativa urmărește modificarea cadrului aplicabil fondurilor de pensii private, astfel încât acestea să poată aloca resurse către valori mobiliare emise de companii care activează în sectoare strategice. Executivul consideră că măsura ar putea contribui la dezvoltarea capacităților industriale de apărare, în contextul creșterii investițiilor militare și al programelor europene de finanțare.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a transmis însă o serie de observații privind impactul posibil al proiectului, invocând riscuri de natură prudențială, socială și etică. Instituția atrage atenția că, în lipsa unor companii românești suficient de mari și lichide listate la Bursa de Valori București, economiile viitorilor pensionari ar putea ajunge să susțină industria militară din alte state.

Potrivit celor relatate de profit.ro., ASF recomandă ca proiectul să fie analizat și de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), având în vedere implicațiile strategice ale unei asemenea modificări legislative.

Guvernul invocă dezvoltarea industriei naționale de apărare

Executivul a transmis Parlamentului că susține adoptarea inițiativei, formulând în principal observații privind tehnica legislativă. Guvernul subliniază însă că investițiile realizate de fondurile de pensii trebuie să respecte reguli stricte privind administrarea riscurilor și protejarea intereselor participanților.

„Din perspectiva cadrului instituțional/normativ aplicabil sistemului de pensii private, politica investițională aferentă activelor fondurilor de pensii are la bază principii prudențiale vizând, între altele, diversificarea adecvată a portofoliilor, administrarea corespunzătoare a riscurilor, menținerea unui nivel adecvat de lichiditate și protejarea intereselor participanților”.

Guvernul invocă și principiul internațional al „persoanei prudente”, potrivit căruia administratorii fondurilor trebuie să ia decizii de investiții diversificate și compatibile cu obligațiile asumate față de participanți.

Proiectul este legat de Programul european „Acțiunea pentru securitatea Europei” – SAFE, prin care România a obținut o alocare de 16,68 miliarde de euro, a doua cea mai mare sumă după cea acordată Poloniei. Finanțarea este disponibilă pentru perioada 2026-2030, sub forma unor împrumuturi cu maturitate de până la 45 de ani, perioadă de grație de zece ani și dobândă de cel mult 3%.

Un obiectiv declarat al autorităților este ca aproximativ jumătate dintre bunurile și echipamentele contractate prin SAFE să fie produse în România. Printre proiectele anunțate în industria națională de apărare se află fabrica de pulberi pentru muniție, realizată prin asocierea companiei de stat Pirochim SA Victoria cu grupul german Rheinmetall.

ASF avertizează asupra riscurilor sociale și financiare

ASF arată că legislația europeană și cea românească au exclus în mod tradițional anumite industrii din portofoliile fondurilor de pensii, printre acestea numărându-se armamentul, jocurile de noroc, tutunul și alcoolul. Autoritatea invocă principiul potrivit căruia „banii pentru bătrânețe nu pot să finanțeze distrugerea sănătății și vieții cetățenilor”.

„Fondurile de pensii private administrează economiile obligatorii sau facultative ale populației în scopul exclusiv al asigurării unui venit la pensionare, într-un mediu de securitate financiară a cetățenilor după retragerea din activitatea profesională, garantându-le un nivel de trai decent și stabil pe termen lung”, arată ASF.

Potrivit instituției, direcționarea acestor resurse către industria de armament poate genera un conflict între obiectivul financiar al participantului și obiective strategice externe sistemului de pensii private.

ASF susține că industria de apărare are particularități care pot afecta caracterul prudențial al investițiilor. Companiile din acest sector depind în mare măsură de contractele publice, de bugetele statelor și de evoluțiile geopolitice. În perioadele de reducere a comenzilor militare, evaluările bursiere ale acestor societăți pot fi afectate.

„Fondurile de pensii private nu ar trebui să depindă nici direct, nici indirect de escaladarea conflictelor pentru obținerea de randamente”, susține ASF.

Autoritatea apreciază că rezultatele financiare ale industriei de apărare pot fi influențate de conflicte armate, tensiuni geopolitice și creșterea cheltuielilor militare.

„O astfel de dependență structurală poate fi incompatibilă cu natura și obiectivul social al fondurilor de pensii private, care trebuie să urmărească stabilitatea și protejarea intereselor participanților pe termen lung”, consideră ASF.

Participanții nu ar avea posibilitatea de a refuza investițiile

Un alt aspect semnalat de ASF este lipsa unei opțiuni individuale pentru participanții la Pilonul II. Persoanele incluse în sistem nu pot controla politica investițională a fondului, nu pot exclude anumite domenii și nu își pot retrage contribuțiile în funcție de propriile criterii etice.

Autoritatea arată că investițiile în industria de armament ar putea determina milioane de persoane să finanțeze indirect activități cu care nu sunt de acord, fără existența unei alternative individuale.

ASF atrage atenția și asupra riscului ca produse sau tehnologii finanțate să fie utilizate în conflicte armate, în situații care pot implica încălcări ale dreptului internațional sau afectarea populației civile.

„Fondurile de pensii administrate privat, ca instituții cu rol social major, trebuie să evite expunerea la riscuri reputaționale și etice”, afirmă autoritatea.

Instituția mai arată că delimitarea dintre activitățile civile și cele militare devine tot mai dificilă, în special în cazul tehnologiilor cu utilizare duală, precum software-ul, inteligența artificială, dronele, semiconductorii sau infrastructura digitală.

„În lipsa unor limite clare și ferme, capacitatea ASF de a asigura supravegherea prudentă și protecția efectivă a participanților poate fi afectată, inclusiv prin apariția unor presiuni de extindere a investițiilor către alte domenii controversate sau cu impact social negativ, cum ar fi jocuri de noroc, alcool și tutun”, avertizează instituția.

Numărul redus de companii eligibile de la Bursa de Valori București

ASF indică și o problemă legată de dimensiunea redusă a industriei românești de apărare listată pe piața de capital. Din cei 347 de emitenți existenți la Bursa de Valori București, doar cinci au ca obiect de activitate fabricarea de aeronave și nave spațiale civile sau militare.

În condițiile în care fondurile de pensii pot investi în acțiuni tranzacționate pe piețe reglementate, numărul companiilor eligibile ar fi redus la trei: Aerostar SA, IAR SA Brașov și Turbomecanica SA.

În cazul Aerostar și IAR Brașov există acționari majoritari care dețin peste 60% din capital, ceea ce limitează numărul acțiunilor disponibile efectiv la tranzacționare. Turbomecanica nu are un acționar majoritar, însă capitalizarea bursieră este de aproximativ 100 de milioane de lei.

Prin comparație, fondurile de pensii private administrau, la 30 aprilie 2026, active totale de aproximativ 217 miliarde de lei. „Astfel, există riscul ca fondurile de pensii din România să finanțeze industria de armament din alte state”, avertizează ASF.

Sistemul de pensii private gestionează economiile a aproximativ nouă milioane de participanți și active care depășesc echivalentul a 11% din produsul intern brut al României.

ASF consideră că asocierea contribuțiilor obligatorii cu producția de armament și cu veniturile obținute pe fondul conflictelor militare poate influența percepția publică asupra sistemului.

ASF solicită analiza proiectului de către CSAT

Autoritatea precizează că, în contextul actual de securitate, investițiile fondurilor de pensii în industria de apărare pot avea implicații strategice, însă acestea trebuie analizate prin prisma regulilor prudențiale și a protejării participanților.

„Unul dintre aceste riscuri constă în faptul că disponibilitățile financiare ale viitorilor pensionari români pot fi utilizate pentru finanțarea industriilor de apărare din alte state”, arată autoritatea.

ASF consideră că inițiativa nu ar trebui tratată exclusiv ca o modificare tehnică a legislației pensiilor private: „Această inițiativă legislativă ar trebui analizată și aprobată la nivelul instituțiilor statului cu competențe în acest domeniu: Guvernul României, Consiliul Suprem de Apărare a Țării și Parlamentul României”.

Consiliul Legislativ a emis un aviz negativ și a apreciat că proiectul necesită o corelare cu autoritățile competente în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale.

Ce modificări propune proiectul legislativ

Legislația actuală permite administratorilor fondurilor de pensii să investească până la 50% din active în acțiuni și drepturi tranzacționate pe piețe reglementate și supravegheate din România, Uniunea Europeană, Spațiul Economic European sau state care aplică standardele OCDE.

Proiectul introduce explicit posibilitatea investițiilor în valori mobiliare emise de companii din apărare, securitate, industria de armament convențional și domenii cu utilizare duală.

Rămân interzise investițiile în companii implicate în dezvoltarea, producerea, întreținerea, folosirea, distribuția sau comercializarea armelor interzise prin tratatele internaționale la care România este parte. Sunt incluse minele antipersonal, munițiile cu dispersie, armele chimice și biologice, precum și alte arme considerate controversate.

Inițiatorii proiectului susțin că măsura ar putea contribui atât la diversificarea portofoliilor fondurilor de pensii, cât și la susținerea Strategiei naționale pentru industria de apărare 2024-2030 prin utilizarea capitalului instituțional autohton.

Totodată, proiectul prevede că normele ASF nu vor putea introduce interdicții sectoriale generale care să blocheze investițiile în industria convențională de apărare. Autoritatea ar urma să își modifice reglementările secundare în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii.