Procesul dintre Înalta Curte și Ilie Bolojan nu s-a încheiat. Judecătorii au amânat verdictul până la 23 iulie

Asculta articolul

Curtea Supremă de Justiție a judecat joi recursul în dosarul în care Guvernul României, reprezentat de premierul demis Ilie Bolojan, și Ministerul Finanțelor au fost acționate în instanță pentru neplata restanțelor salariale ale magistraților și personalului auxiliar, stabilite prin hotărâri judecătorești definitive. La finalul ședinței, completul Secției de Contencios Administrativ și Fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție a decis amânarea pronunțării pentru data de 23 iulie 2026.

Procesul dintre Înalta Curte și Guvernul condus de Ilie Bolojan nu s-a încheiat

Potrivit informațiilor prezentate în dosar, Guvernul are obligația de a achita, în termen de 10 zile, suma de 5,2 miliarde de lei reprezentând drepturi salariale restante câștigate de magistrați prin decizii definitive. Din această valoare, aproximativ 1,2 miliarde de lei reprezintă dobânzi și penalități acumulate ca urmare a nepunerii în executare a hotărârilor definitive.

În luna martie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a anunțat că a dat în judecată Guvernul condus de Ilie Bolojan pentru neplata salariilor restante din sistemul judiciar. Ulterior, Executivul a pierdut procesul la Curtea de Apel București.

În timpul litigiului, Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul va sesiza Curtea Constituțională pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Executiv și Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu plata acestor drepturi salariale.

Premierul a explicat, la 2 iulie, că Guvernul a decis formularea sesizării deoarece consideră că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și în gestionarea finanțelor publice. Potrivit argumentelor prezentate de acesta, interpretarea Guvernului este că elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea fondurilor din rezerva bugetară reprezintă atribuții exclusive ale puterii executive și legislative, în conformitate cu Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice și Codul administrativ.

„Un aspect pe care l-am decis astăzi în ședința de guvern a fost sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. De ce am fost nevoiți să facem acest lucru?

Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional pentru că, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanțele publice și Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și legislative”, spunea Bolojan în ziua de 2 iulie.

La momentul respectiv, Ilie Bolojan afirma că suma solicitată se ridica la 4,8 miliarde de lei.

Curtea de Apel București stabilise deja că Guvernul și Ministerul Finanțelor sunt obligați să pună în executare hotărârea

Între timp, Curtea de Apel București stabilise deja că Guvernul și Ministerul Finanțelor sunt obligați să pună în executare hotărârea în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a acesteia.

Instanța a dispus emiterea actelor administrative și efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare pentru includerea și alocarea integrală a sumelor destinate achitării drepturilor salariale restante ale judecătorilor și ale celorlalte categorii profesionale îndreptățite, prevăzute în titluri executorii și scadente în anul 2026. Hotărârea prevede că aceste demersuri trebuie realizate inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este necesar, precum și punerea la dispoziția reclamantei a tuturor fondurilor necesare pentru efectuarea plăților.

 

Curtea de Apel București a stabilit și aplicarea unei penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere în executarea obligațiilor

Curtea de Apel București a stabilit și aplicarea unei penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere în executarea obligațiilor, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, sumă care se face venit la bugetul de stat până la îndeplinirea obligațiilor.

Totodată, instanța a admis cererea accesorie formulată de Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial și a respins ca neîntemeiată solicitarea acestuia privind obligarea Guvernului și a Ministerului Finanțelor la plata cheltuielilor de judecată.

Hotărârea Curții de Apel București prevede dreptul de formulare a recursului în termen de 15 zile de la comunicare, acesta urmând să fie depus la Secția a X-a de Contencios Administrativ și Fiscal și pentru Achiziții Publice a Curții de Apel București. Pronunțarea soluției a avut loc prin punerea acesteia la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței, la data de 5 mai 2026.