Scandal între Guvern și Înalta Curte pe tema salariilor magistraților. Executivul a decis să sesizeze CCR

Guvernul a decis să sesizeze Curtea Constituțională a României (CCR) în legătură cu un posibil conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), după ce instanța supremă a deschis o acțiune în justiție împotriva Executivului pentru neplata unor drepturi salariale restante ale magistraților. Potrivit informațiilor disponibile, decizia de sesizare a Curții Constituționale a fost luată în cadrul ședinței de Guvern de joi.

Disputa cu ÎCCJ privind salariile magistraților ajunge la CCR

Pe ordinea de zi a ședinței de Guvern s-a aflat o informare referitoare la litigiul promovat de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) împotriva Guvernului României și a Ministerului Finanțelor, în dosarul nr. 1844/2/2026 aflat pe rolul Curții de Apel București. Prin această acțiune, instanța supremă urmărește obligarea Executivului la suplimentarea bugetului cu sumele aferente titlurilor executorii scadente în anul 2026.

„INFORMARE privind litigiul promovat de Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva Guvernului României și a Ministerului Finanțelor (dosar nr.1844/2/2026 – Curtea de Apel București) prin care se urmărește obligarea Executivului la suplimentarea bugetului cu sumele aferente titlurilor executorii scadente în anul 2026”, apare pe ordinea de zi a ședinței de Guvern.

În cadrul aceleiași ședințe, Guvernul a analizat oportunitatea sesizării Curții Constituționale cu privire la existența unui posibil conflict juridic de natură constituțională între puterea executivă și cea judecătorească.

Conflictul dintre Executiv și Înalta Curte își are originea la începutul acestui an, când, în luna martie, instanța supremă a acționat în judecată Guvernul condus de Ilie Bolojan pentru neplata sumelor necesare achitării drepturilor salariale câștigate de magistrați în instanță. Aceste restanțe provin din decizii adoptate în anul 2023 de Înalta Curte de Casație și Justiție și de Parchetul General, prin care salariile judecătorilor și procurorilor au fost majorate cu 25%, cu aplicare retroactivă începând din anul 2018.

Potrivit informațiilor disponibile, la elaborarea bugetului pentru anul 2026, sumele necesare pentru plata acestor drepturi restante au fost prevăzute inițial. Ulterior, premierul Ilie Bolojan a decis redirecționarea unei părți din fondurile suplimentare alocate magistraților către finanțarea ajutoarelor pentru pensionari și către acoperirea unor restanțe ale administrațiilor locale, măsuri susținute la acel moment de Partidul Social Democrat.

Proiectul de buget transmis Parlamentului pentru anul 2026 prevedea pentru Înalta Curte de Casație și Justiție o alocare de aproape 5 miliarde de lei, cu aproximativ 50% mai mare decât în anul precedent. O parte importantă a acestei sume era destinată plății drepturilor salariale restante rezultate din hotărâri judecătorești definitive.

Executivul a decis însă amânarea unor plăți și redirecționarea unor fonduri către pachetul de ajutoare sociale în valoare de 1,1 miliarde de lei.

Autoritățile susțin că puterea judecătorească nu are competența tehnică de a decide modul de distribuire a resurselor din buget

În documentul analizat în ședința de Guvern, autoritățile de la Palatul Victoria susțin că puterea judecătorească nu are competența tehnică și nici legitimitatea de a decide modul de distribuire a resurselor din bugetul general consolidat. Potrivit argumentației Executivului, obligarea Guvernului să aloce fonduri suplimentare pentru un singur domeniu, respectiv plata restanțelor salariale din justiție, ar afecta echilibrul bugetar național și ar reprezenta o ingerință directă în activitatea puterii executive.

„Puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat. Obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector (plata restanțelor salariale din justiție), instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, act ce reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului”, arată documentul.

La rândul său, Înalta Curte de Casație și Justiție a susținut în acțiunea introdusă în instanță că neplata sumelor restante reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate al magistraților care dețin titluri executorii neexecutate de peste zece ani. De asemenea, instanța supremă a argumentat că situația creată afectează principiul separării puterilor în stat și subminează legitimitatea sistemului judiciar.

Sesizarea Curții Constituționale de către Guvern deschide astfel un nou capitol în disputa dintre puterea executivă și cea judecătorească privind finanțarea drepturilor salariale restante ale magistraților și limitele constituționale ale intervenției fiecărei autorități în procesul de gestionare a fondurilor publice.