CCR, decizie cu miză uriașă pentru România. Aproape 1 miliard de euro din PNRR sunt în joc

Curtea Constituțională a României (CCR) este așteptată să se pronunțe luni, 17 august, asupra sesizării formulate de AUR împotriva Legii biodiversității. Actul normativ aprobă Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030 și este legat de îndeplinirea unui jalon din PNRR. România are termen până la 31 august pentru respectarea angajamentului. Miza financiară indicată de Guvern ajunge la aproximativ 972 de milioane de euro.

CCR analizează sesizarea AUR împotriva Legii biodiversității

CCR trebuie să stabilească dacă Legea biodiversității, prin care Parlamentul a aprobat Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030, respectă prevederile Constituției. Judecătorii constituționali au amânat miercuri, 12 august, pronunțarea în acest dosar pentru data de 17 august, potrivit News.

Calendarul este esențial pentru autoritățile române, deoarece termenul pentru îndeplinirea angajamentului asumat prin PNRR expiră la 31 august.

Sesizarea a fost depusă la Curtea Constituțională de parlamentarii AUR, după încheierea procedurii de adoptare a actului normativ în Legislativ.

Camera Deputaților a aprobat proiectul cu 177 de voturi „pentru” și 79 de voturi „împotrivă”. Ulterior, în Senat, forma finală a legii a fost adoptată cu 79 de voturi favorabile și 27 de voturi „împotrivă”.

Senatorii AUR s-au opus adoptării actului normativ.

AUR contestă procedura prin care strategia a ajuns în Parlament

Una dintre principalele obiecții formulate de AUR se referă la procedura aleasă pentru aprobarea strategiei și la raportul dintre atribuțiile Guvernului și cele ale Parlamentului.

Documentul fusese aprobat inițial de Guvern printr-o hotărâre. Executivul a retras ulterior actul, iar prevederile au fost transferate în procedură parlamentară, după ce PSD a contestat legalitatea adoptării unei asemenea hotărâri de către un guvern interimar.

În timpul dezbaterilor din plen, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a criticat modalitatea în care s-a procedat și a susținut că aceasta afectează atribuțiile constituționale ale instituțiilor statului.

Petrișor Peiu a calificat situația drept o „batjocură fără precedent la adresa ordinii constituționale” și a avertizat că inversarea rolurilor dintre Guvern și Parlament s-ar putea întoarce împotriva actualei puteri.

Legea stabilește obiectivele României pentru biodiversitate până în 2030

Legea contestată la CCR aprobă Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității pentru perioada 2026-2030, documente care stabilesc direcțiile de intervenție ale statului în următorii ani.

Printre obiectivele prevăzute se numără conservarea și restaurarea ecosistemelor, protejarea speciilor amenințate, utilizarea durabilă a biodiversității, creșterea capacității instituțiilor responsabile de politicile de mediu, precum și consolidarea și extinderea rețelei naționale de arii protejate.

Strategia introduce și obiective corelate cu țintele europene și globale în domeniu, inclusiv protejarea a 30% din teritoriu și asigurarea unui regim de protecție strictă pentru 10%.

Aproape 972,5 milioane de euro din PNRR sunt în joc

Impactul Legii biodiversității depășește politica de mediu, deoarece adoptarea strategiei este legată direct de obligațiile asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026-2030 reprezintă jalonul 31 din PNRR. Potrivit estimărilor prezentate de Guvern, neîndeplinirea angajamentului ar putea genera o penalitate de 972.455.220 de euro.

Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a avertizat în Parlament că o parte dintre amendamentele introduse de PSD în timpul dezbaterilor ar putea afecta obligațiile asumate de România în relația cu Comisia Europeană și ar putea pune în pericol fondurile aferente PNRR.

USR a criticat, la rândul său, modificările aduse proiectului și a acuzat PSD că amendamentele adoptate creează riscul compromiterii jalonului prevăzut în PNRR.

Ce urmează dacă CCR respinge sesizarea formulată de AUR

Verdictul CCR va determina următoarea etapă legislativă. În cazul în care judecătorii constituționali resping obiecția de neconstituționalitate, actul normativ își poate continua traseul către promulgare.

Dacă CCR constată însă existența unor prevederi neconstituționale, legea poate reveni în Parlament pentru modificarea și punerea sa în acord cu decizia Curții Constituționale.

Presiunea este amplificată de termenul stabilit prin PNRR. România trebuie să încheie procedura până la 31 august pentru a putea considera îndeplinit angajamentul aferent acestui jalon.

Întâlnirea dintre Ilie Bolojan și Simina Tănăsescu provoacă reacții în sistemul judiciar

Pronunțarea asupra Legii biodiversității are loc pe fondul unei controverse provocate de informațiile referitoare la o întâlnire care nu a fost anunțată oficial între premierul Ilie Bolojan și președinta CCR, Simina Tănăsescu. Întâlnirea ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean.

Președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, a respins „ferm şi categoric” acuzațiile și speculațiile referitoare la posibilitatea ca în cadrul întâlnirii să fi fost discutate dosare aflate pe rolul Curții.

Informațiile despre întâlnire au determinat însă reacții din partea unor reprezentanți ai sistemului judiciar.

Președinții curților de apel au solicitat clarificarea circumstanțelor în care s-a desfășurat întâlnirea și au criticat lipsa de transparență. Aceștia au apreciat că asemenea întâlniri sunt „profund inadecvate standardelor” pe care trebuie să le respecte o jurisdicție constituțională.

Poziții similare au fost exprimate duminică seară de președinții tribunalelor și judecătoriilor din România, precum și de reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii.

CCR trebuie să tranșeze constituționalitatea legii înainte de termenul din 31 august

Pronunțarea programată pentru 17 august are atât o miză constituțională, cât și una financiară. CCR trebuie să stabilească dacă procedura urmată și forma în care a fost adoptată Legea biodiversității sunt conforme cu prevederile Constituției.

Verdictul Curții poate influența direct timpul rămas autorităților române pentru finalizarea procedurilor necesare îndeplinirii jalonului din PNRR.

Miza financiară asociată acestui angajament este de 972.455.220 de euro, iar termenul-limită indicat pentru aprobarea legii este 31 august.