UPDATE: PNL a votat Legea ANI, dar Bolojan cere modificarea ei: „O prevedere profund imorală și incorectă”

Legea ANI a trecut miercuri de Comisiile reunite pentru constituționalitate și juridică ale Senatului, păstrând așa-numitul „amendament Fritz”, declarat constituțional de Curtea Constituțională. Actul normativ urmează să ajungă în plenul Senatului, care este for decizional. Prevederea poate duce la încetarea mandatului unor aleși aflați în funcție, fiind vizate peste 120 de persoane.

UPDATE : Ilie Bolojan: Legea ANI trebuie corectată

Premierul interimar Ilie Bolojan a reacționat după votul privind Legea ANI, afirmând că decizia a fost una dificilă pentru PNL, dar că îndeplinirea jaloanelor PNRR și protejarea fondurilor europene reprezintă în acest moment o prioritate pentru România. El anunță însă că liberalii vor susține ulterior corectarea legii.

„Votul în privința legii ANI a fost unul greu pentru PNL, pentru că o prevedere care schimbă regulile în timpul jocului este profund imorală și incorectă, indiferent prin ce artificii juridice ar fi explicată.

Dar, pentru premierul României și pentru PNL, partidul cu o răspundere majoră în guvernare, miza unei decizii se raportează în primul rând la România, iar principiul suprem este apărarea interesului țării.

Iar în acest moment, interesul țării de a îndeplini jaloanele până la sfârșitul acestei luni, inclusiv legea ANI și cea a salarizării, este superior oricărei alte discuții.

Pe de-o parte, vorbim despre fondurile europene pe care România nu trebuie să le piardă, iar, pe de altă parte, vorbim despre credibilitatea României că își respectă angajamentele asumate.

Lipsa acestor fonduri europene ar avea implicații asupra bugetului țării, investițiile fiind finanțate într-o proporție importantă din acești bani. În plus, ar crește major riscul ca România să fie depunctată sever la capitolul rating de țară, cu consecințe grave asupra nivelului de trai al tuturor românilor.

Această lege, însă, nu poate rămâne așa, iar PNL va susține, prin toate acțiunile necesare, corectarea ei. Vom fi alături de USR în acest demers moral, nu pentru un om, ci pentru a reinstaura reguli corecte.

Pentru a completa jaloanele PNRR, mai trebuie adoptată legea salarizării, cu o miză la fel de mare”, a transmis Ilie Bolojan.

Legea ANI a trecut miercuri de Comisiile reunite pentru constituționalitate și juridică ale Senatului, păstrând așa-numitul „amendament Fritz”, declarat constituțional de Curtea Constituțională. Actul normativ urmează să ajungă în plenul Senatului, care este for decizional. Prevederea poate duce la încetarea mandatului unor aleși aflați în funcție, fiind vizate peste 120 de persoane.

Știrea inițială: Legea ANI a trecut de comisiile Senatului

Parlamentul trebuie să pună legislația privind integritatea în acord cu recenta decizie a Curții Constituționale, iar proiectul a revenit miercuri în comisiile de specialitate ale Senatului.

Comisia pentru constituționalitate a adoptat forma propusă cu 8 voturi „pentru” și 2 „împotrivă”. În Comisia juridică au fost înregistrate 20 de voturi „pentru” și 4 „împotrivă”.

Legea merge acum în plenul Senatului, care are votul decizional.

În forma adoptată de comisii a fost menținut așa-numitul „amendament Fritz”, care a provocat dispute politice și a fost contestat inclusiv la Curtea Constituțională.

Ce prevede „amendamentul Fritz”

Amendamentul depus de PSD vizează aleșii aflați în funcție pentru care incompatibilitatea sau conflictul de interese a fost constatat definitiv anterior intrării în vigoare a noii legislații.

Potrivit prevederii, aceștia își pierd mandatul în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

Măsura a fost asociată în dezbaterea publică în special cu situația primarului Timișoarei, Dominic Fritz, motiv pentru care a primit denumirea de „amendamentul Fritz”. Potrivit informațiilor prezentate, peste 120 de persoane s-ar afla în situații vizate de această prevedere.

Amendamentul a fost contestat la CCR de parlamentari USR și PNL, precum și de președintele Nicușor Dan. Una dintre criticile formulate a fost că prevederea ar introduce consecințe noi pentru situații juridice produse anterior intrării în vigoare a legii.

Curtea Constituțională a respins însă obiecțiile referitoare la această prevedere și a stabilit că amendamentul este constituțional.

CCR a respins prevederile privind declarațiile de avere

Nu toate modificările aduse Legii ANI au trecut însă de controlul de constituționalitate.

CCR a declarat neconstituțională prevederea introdusă printr-un amendament AUR referitoare la persoanele care au relații asemănătoare celor dintre soți.

Curtea s-a pronunțat și asupra publicării declarațiilor de avere, astfel încât Parlamentul trebuie acum să modifice legea pentru a o pune în acord cu decizia judecătorilor constituționali.

Această procedură trebuie finalizată în sesiunea extraordinară a Parlamentului.

USR a depus o nouă variantă a Legii integrității

În paralel cu procedura parlamentară aflată în desfășurare, USR a anunțat depunerea unui alt proiect privind integritatea, care nu conține „amendamentul Fritz”.

Liderul senatorilor USR, Sorin Șipoș, a legat inițiativa de riscul ca România să piardă 770 de milioane de euro din PNRR.

„Este o şansă pe care noi vrem să o dăm parlamentarilor pentru a trece o lege curată şi pentru a absorbi aceşti bani de care avem foarte mare nevoie. Îngrijorarea noastră este că această încălcare, acest abuz împotriva statului de drept va fi sancţionat cu aceşti bani şi cred că în ultimul ceas responsabilitatea parlamentarilor s-ar putea vedea în acest moment dând un vot pe o lege curată.

(…) Cu siguranţă că o să vedem ce se va întâmpla şi în Comisia juridică de mâine. Noi sperăm totuşi, repet, că având această plasă de siguranţă, vom fi puşi în situaţia de a nu pierde aceşti bani şi de a putea îndeplini şi jalonul”, a transmis senatorul USR.

Disputa privind Legea ANI a ajuns la Bruxelles

Controversa a depășit planul politic intern. PPE și Renew Europe, două dintre principalele grupuri politice din Parlamentul European, au cerut Comisiei Europene să nu aprobe plata celor 770 de milioane de euro către România dacă legislația privind integritatea nu este modificată.

Solicitarea a fost formulată într-o scrisoare transmisă pe 24 august președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și semnată de liderul PPE, Manfred Weber, și președinta Renew Europe, Valérie Hayer.

Cei doi au cerut ca eliberarea banilor din Mecanismul de Redresare și Reziliență să fie condiționată de respectarea cerințelor privind statul de drept și legislația europeană.

Miza este o tranșă de 770 de milioane de euro din PNRR, România având termen până la 31 august pentru îndeplinirea mai multor jaloane, printre care se numără și reforma legislației în materie de integritate.

Comisia Europeană va analiza Legea ANI

După apariția scrisorii PPE și Renew Europe, Comisia Europeană a precizat că legislația privind ANI va fi analizată în cadrul celei de-a șasea și ultimei cereri de plată.

Această cerere nu a fost încă transmisă de autoritățile române.

Înainte de această etapă, însă, Legea ANI trebuie să treacă miercuri de votul plenului Senatului, după ce comisiile de specialitate au dat undă verde formei care păstrează „amendamentul Fritz”.