România nu-și mai poate permite consumul pe datorie. Avertisment privind cele 84 de miliarde de euro care ajung la scadență

România se apropie de o perioadă dificilă pentru finanțele publice, în condițiile în care aproximativ 83,9 miliarde de euro din principalul datoriei publice vor ajunge la scadență între 2027 și 2030. Nicu Vasile, președintele Pactului Național pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă (PNADD), susține că actualul model economic, bazat într-o măsură importantă pe consum și împrumuturi, trebuie înlocuit cu unul care pune accent pe producție, procesare și investiții.

Aproape 84 de miliarde de euro ajung la scadență până în 2030

Potrivit analizei transmise de PNADD, statul va trebui să refinanțeze în următorii patru ani aproximativ 83,9 miliarde de euro reprezentând principalul datoriei publice ajunse la scadență.

Suma nu cuprinde dobânzile, eventualele deficite bugetare viitoare și nici noile împrumuturi contractate în perioada respectivă.

„Aproape 84 de miliarde de euro vor ajunge la scadenţă în 2027-2030. România trebuie să aleagă între o economie bazată pe consum şi una bazată pe producţie, procesare şi investiţii, România intră într-o perioadă extrem de dificilă pentru finanţele publice. În următorii patru ani, statul trebuie să refinanţeze aproximativ 83,9 miliarde de euro numai din principalul datoriei publice ajunse la scadenţă, fără a include deficitele viitoare, dobânzile şi noile împrumuturi”, afirmă Nicu Vasile.

Președintele PNADD arată, totodată, că datoria publică a României a depășit pragul de 60% din PIB la sfârșitul primului trimestru din 2026.

Cheltuielile cu asistența socială, estimate la 249,2 miliarde de lei

Nicu Vasile atrage atenția și asupra raportului dintre cheltuielile sociale și investițiile realizate de stat.

Pentru 2026, cheltuielile cu asistența socială sunt estimate la 249,2 miliarde de lei, echivalentul a 12,2% din PIB. Investițiile publice sunt proiectate, în schimb, la 160 de miliarde de lei.

„În 2026, se estimează că statul va cheltui cu asistenţa socială 249,2 miliarde lei, adică 12,2% din PIB, în timp ce investiţiile publice sunt proiectate la 160 miliarde lei. Această comparaţie nu înseamnă că România nu trebuie să îşi protejeze populaţia vulnerabilă. Asistenţa socială este necesară şi trebuie menţinută pentru cei care au nevoie de ea”, susţine preşedintele Pactului Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Durabilă.

Nicu Vasile cere mai mulți bani pentru investiții productive

În opinia acestuia, România trebuie să folosească într-o măsură mai mare resursele disponibile pentru investiții care pot genera ulterior activitate economică, locuri de muncă și venituri suplimentare la buget.

Printre domeniile indicate se află industria, procesarea alimentară, energia, infrastructura, agricultura, cercetarea și educația profesională.

„Dacă banii publici sunt transformaţi în investiţii productive, cu un grad mare de multiplicare, cum ar fi în fabrici, procesarea alimentară, energie, infrastructură, agricultură performantă, cercetare şi educaţie profesională, economia ar genera: locuri de muncă, venituri, profituri, taxe, contribuţii, exporturi, creştere economică. În schimb, o economie dependentă de consum şi transferuri sociale riscă să intre într-un mecanism falimentar pentru ţară: împrumuturi, consum, importuri, deficit comercial, noi împrumuturi, dobânzi, taxe mai mari”, explică acesta.

Schema de peste 5,3 miliarde de lei pentru industria prelucrătoare

Președintele PNADD consideră că în 2026 există unele semnale privind orientarea către investiții, însă apreciază că programele existente trebuie transformate într-o politică economică mai amplă.

Acesta amintește schema de 5,313 miliarde de lei aprobată pentru investiții în industria prelucrătoare, inclusiv în domenii în care România înregistrează importuri ridicate și deficit comercial. Investițiile eligibile în cadrul acesteia pornesc de la 50 de milioane de lei.

„În 2026 există o schimbare de direcţie: Guvernul a aprobat o schemă de 5,313 miliarde lei pentru investiţii în industria prelucrătoare, destinată inclusiv sectoarelor în care România are importuri ridicate şi înregistrează un deficit comercial mare . Investiţiile eligibile pornesc de la 50 milioane lei. În 2025, schemele de ajutor de stat gestionate de Ministerul Finanţelor au însemnat finanţări de 1,85 miliarde euro, care au atras investiţii totale de peste 4,2 miliarde euro şi peste 36.000 de locuri de muncă. Dar aceasta trebuie să devină o politică economică naţională, nu o serie de programe izolate”, afirmă acesta.

Importurile, una dintre problemele structurale ale economiei

Nicu Vasile consideră că problema nu este consumul în sine, ci faptul că o parte importantă a cererii interne este satisfăcută prin importuri.

În acest context, acesta critică politica fiscală a Guvernului și susține că majorarea taxelor nu poate rezolva singură dezechilibrele economice.

„Nu faptul că românii consumă, ci faptul că o parte prea mare din consum este alimentată de importuri, aceasta este problema economiei româneşti. Nu putem rezolva această problemă doar prin creşteri de taxe aşa cum a făcut în ultimul an Guvernul Bolojan. Limitele acestei politice bazate doar pe taxare pentru reducerea deficitului bugetar le vedem astăzi cu toţii. Sărăcirea populaţiei şi trimiterea în faliment a zeci de mii de firme au dus la o scăderea economică fără precedent, chiar mai mare decât în perioada crizei economice asociate pandemiei de Covid”, a adăugat Nicu Vasile.

„România nu trebuie să reducă protecția socială pentru oamenii vulnerabili”

Președintele PNADD precizează că reducerea presiunii cheltuielilor sociale nu ar trebui realizată prin eliminarea sprijinului destinat persoanelor vulnerabile.

Soluția indicată de acesta este dezvoltarea economiei astfel încât mai puține persoane să ajungă să depindă de ajutorul acordat de stat.

„România nu trebuie să reducă protecţia socială pentru oamenii vulnerabili. România trebuie să reducă, prin dezvoltare economică, numărul oamenilor care ajung dependenţi de protecţie socială. Aceasta este diferenţa dintre asistenţă socială ca soluţie temporară şi politică economică de dezvoltare pe termen lung. Deocamdată nici un guvern din ultimii 10 ani nu a fost interesat să dezvolte politici economice pe termen lung, ci a acţionat doar electoral. Pentru aceasta a preferat să menţină o politică de protecţie socială cu mult peste ce îşi permite statul român”, afirmă acesta.

„Din 10 lei intrați la buget, 9 lei s-au dus pe salarii, pensii și alte beneficii sociale”

Analiza PNADD pune în discuție și ponderea cheltuielilor cu salariile din sectorul public, pensiile și celelalte beneficii sociale în veniturile fiscale și contribuțiile de asigurări.

„Statistica ne arată că în primul trimestru al anului 2026 din 10 lei intraţi la buget, sub formă de venituri fiscale şi contribuţii de asigurări, 9 lei s-au dus pe salariile din sectorul public, pensii şi alte beneficii sociale. Asta ne arată că pentru investiţii în dezvoltarea ţării nu mai rămâne aproape nimic. Iar dacă mai adăugăm că din acel aproape nimic, cam totul s-a dus pe investiţii fără sens într-o perioadă de criză, avem dimensiunea dezastrului în care ne aflăm”, afirmă el.

Nicu Vasile critică presiunile pentru creșterea salariilor la stat

Președintele PNADD critică și solicitările pentru noi majorări salariale în sectorul bugetar, pe care le pune în contrast cu dificultățile întâmpinate de mediul privat.

„Peste 1,20 milioane de angajaţi la stat luptă pentru salarii mai mari, în timp ce mediul privat luptă doar pentru supravieţuire. Liderii marilor confederaţii sindicale, care în general reprezintă doar interesele angajaţilor de la stat, îşi fac din nou numărul de luptători ai dreptăţii sociale, dar nu sunt interesaţi de ce se întâmplă în economia reală”, susţine preşedintele PNADD.

Acesta invocă și numărul firmelor radiate în susținerea argumentului privind dificultățile mediului privat.

„Statistica arată că 52.741 de firme au fost radiate în şapte luni ale anului, după ce în 2025 au fost închise 144.000 de firme. Aceste cifre ascund în spate zeci de mii de şomeri, dar pentru veşnicii lideri ai confederaţilor sindicale singurul lucru care contează este creşterea salariilor la stat. Creşterile salariale din ultimii ani din sectorul de stat, cu mult peste media din sectorul privat, nu au avut la bază criterii de performantă. Astăzi liderii mişcării sindicale refuză să recunoască că angajaţii statului au dus-o în ultimii ani mult mai bine decât le-ar fi permis veniturile statului, iar această situaţie nu mai poate continua pentru că nu mai sunt bani, iar deficitul bugetar nu mai poate creşte”, afirmă Vasile.

Reforma sectorului public, considerată necesară

În final, Nicu Vasile susține că România are nevoie și de restructurarea sectorului public, inclusiv de reducerea numărului de angajați în anumite instituții.

Acesta indică situația administrațiilor locale care nu reușesc să își acopere cheltuielile din veniturile proprii și depind de transferurile de la bugetul central.

„Statul român are nevoie de reforma sectorului de stat. De la primării, la ministere şi agenţii, peste tot trebui operate reduceri de personal. Până acum, reforma sistemului de stat clamată de Ilie Bolojan a fost un simulacru. Două treimi dintre comunele din România nu îşi pot acoperi cheltuielile din propriile venituri şi au nevoie în fiecare an de bani suplimentari de la buget, 1.500 de comune au mai puţin de 1.500 de locuitori, dar continuăm să plătim un aparat biroc”, afirmă președintele PNADD.

Declarația transmisă se încheie în acest punct, astfel că ultima frază apare incompletă în materialul-sursă.