Datoria SUA a depășit 40.000 de miliarde de dolari. Costurile cu dobânzile au ajuns la 1.200 de miliarde de dolari pe an

Datoria publică a Statelor Unite a trecut pentru prima dată de 40.000 de miliarde de dolari, după o creștere accelerată în ultimii ani. Nivelul datoriei începe să pună o presiune tot mai mare asupra bugetului american și poate avea efecte inclusiv asupra dobânzilor și economiei mondiale.

Datoria Statelor Unite s-a dublat în mai puțin de un deceniu

Ritmul în care Washingtonul acumulează datorii a accelerat puternic. Datoria națională americană a atins pentru prima dată 1.000 de miliarde de dolari în 1941, iar în 2017 ajunsese la 20.000 de miliarde de dolari. În numai nouă ani, suma s-a dublat și a trecut acum de pragul de 40.000 de miliarde de dolari.

Numai în anul fiscal 2026, datoria este estimată să crească cu aproximativ 2.100 de miliarde de dolari, transmite The Independent.

Una dintre principalele cauze este deficitul bugetar persistent al Statelor Unite. Reducerea acestuia ar presupune scăderea cheltuielilor publice, majorarea taxelor sau o combinație între cele două măsuri. Din punct de vedere politic, asemenea decizii sunt însă dificil de adoptat, deoarece pot genera nemulțumirea alegătorilor.

La această problemă se adaugă structura cheltuielilor federale. Programele obligatorii, precum Social Security, Medicare și Medicaid, consumă aproape două treimi din bugetul federal.

Presiunea ar urma să crească odată cu îmbătrânirea populației. Vârsta mediană a americanilor a urcat de la 35,6 ani în 2001 la 39,4 ani în 2025.

Dobânzile pentru datoria SUA costă deja aproximativ 1.200 de miliarde de dolari pe an

O problemă tot mai importantă este chiar costul datoriei acumulate. Plățile nete anuale cu dobânzile au ajuns la aproximativ 1.200 de miliarde de dolari, depășind cheltuielile pentru apărarea națională.

Serviciul datoriei a devenit astfel a doua cea mai mare categorie de cheltuieli din bugetul federal, după Social Security. În următorul deceniu, costurile cu dobânzile sunt estimate să depășească 16.200 de miliarde de dolari.

Situația a putut fi susținută o perioadă îndelungată și datorită rolului dolarului în economia mondială. Moneda americană rămâne principala valută de rezervă la nivel global și este utilizată pe scară largă în comerțul internațional.

Acest statut generează o cerere ridicată pentru obligațiunile emise de Trezoreria SUA, ceea ce a permis Washingtonului să se împrumute în condiții relativ avantajoase.

Randamentul obligațiunilor americane pe 30 de ani a urcat la cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii

Creșterea datoriei începe însă să producă riscuri suplimentare. Obligațiunile Trezoreriei SUA sunt considerate active sigure și pot atrage capital care, în alte condiții, ar fi investit în alte zone ale economiei.

Fenomenul devine mai important atunci când randamentele obligațiunilor sunt ridicate. La 21 august, randamentul titlurilor de stat americane pe 30 de ani ajunsese la 5,34%, cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii.

Trezoreria SUA a început inclusiv să răscumpere propriile obligațiuni, în încercarea de a stabiliza randamentele.

În același timp, plata dobânzilor reduce spațiul bugetar disponibil pentru infrastructură, inovare, apărare și alte domenii. Costurile nete cu dobânzile reprezintă deja aproximativ 14-15% din totalul cheltuielilor federale.

Datoria ridicată poate pune presiune pe inflație și pe dobânzile din economie

Deficitele fiscale mari pot alimenta inflația. Într-un asemenea scenariu, Rezerva Federală poate fi obligată să mențină dobânzile ridicate sau chiar să le majoreze.

Costurile mai mari de finanțare sunt apoi transferate către gospodării și companii, prin credite ipotecare, împrumuturi pentru consum sau finanțarea investițiilor.

Problema nu se limitează însă la economia americană. Randamentele mai mari oferite de obligațiunile SUA pot determina alte țări să ofere, la rândul lor, dobânzi mai atractive pentru a evita ieșirile de capital și deprecierea propriilor monede.

Astfel, creșterea datoriei americane poate contribui indirect la majorarea costurilor de finanțare și în alte economii.

SUA se apropie de plafonul datoriei de 41.100 de miliarde de dolari

O altă problemă se conturează pentru 2027. Proiecțiile indică faptul că plafonul datoriei de 41.100 de miliarde de dolari, stabilit de Congres în 2025, ar putea fi depășit până la jumătatea anului viitor.

Situația ar putea declanșa o nouă confruntare politică privind majorarea plafonului. Dacă negocierile s-ar prelungi suficient de mult, guvernul american s-ar putea confrunta cu dificultăți în îndeplinirea obligațiilor sale financiare.

În paralel, ponderea dolarului în rezervele valutare mondiale este în scădere. Aceasta se situează în prezent la aproape 57%, față de aproximativ 70% în 2001.

Băncile centrale își diversifică rezervele către alte monede, printre care yuanul chinezesc, wonul sud-coreean, coroana norvegiană și dolarii canadian, australian și singaporez.

Aurul a devenit, de asemenea, tot mai important. Băncile centrale au cumpărat în medie aproximativ 1.000 de tone de aur pe an în ultimii patru ani, de două ori mai mult decât media deceniului anterior.

Reducerea datoriei ar presupune măsuri fiscale dificil de adoptat politic

Corectarea traiectoriei actuale ar necesita schimbări structurale ale finanțelor publice americane. Una dintre variante ar fi creșterea veniturilor fiscale, care se situează la aproximativ 27% din produsul intern brut, comparativ cu o medie de aproximativ 34% în statele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

În același timp, măsurile fiscale adoptate prin „One Big Beautiful Bill Act” ar urma să coste peste 4.000 de miliarde de dolari în următorul deceniu, inclusiv prin introducerea unor noi reduceri de taxe.

Reducerea datoriei ar necesita însă și un acord politic între cele două mari partide americane asupra disciplinei fiscale, într-un moment în care atât majorarea taxelor, cât și reducerea unor cheltuieli importante rămân decizii dificil de susținut electoral.