Băncile centrale se tem de un nou val de inflație. Războiul din Orientul Mijlociu și petrolul scump complică deciziile privind dobânzile

Inflația a început să scadă în marile economii occidentale, dar băncile centrale nu pot declara încă victoria. Războiul din Orientul Mijlociu și blocada din Strâmtoarea Hormuz au readus în prim-plan riscul scumpirii petrolului, iar Rezerva Federală, Banca Angliei și Banca Centrală Europeană încearcă să evite repetarea greșelilor din 2022.

Marile bănci centrale nu au mai reușit de cinci ani să atingă ținta de inflație de 2%

Rezerva Federală a SUA, Banca Angliei și Banca Centrală Europeană se confruntă din nou cu o problemă dificilă. Inflația este în scădere, însă creșterea prețului petrolului ar putea inversa această tendință.

Situația este cu atât mai sensibilă cu cât băncile centrale au fost criticate puternic pentru reacția întârziată din 2022. După izbucnirea războiului din Ucraina, inflația a trecut de 10% în Marea Britanie și zona euro și de 9% în Statele Unite, transmite The Guardian.

Au trecut cinci ani de când cele trei mari bănci centrale și-au atins ultima dată ținta de inflație de 2%. Acum trebuie să estimeze dacă efectele conflictului din Orientul Mijlociu vor prelungi această perioadă cu încă unul sau doi ani.

În SUA, inflația a coborât la 3,4% în iulie, de la 3,5% în iunie și 4,2% în mai. Scăderea a fost susținută în mare parte de reducerea prețurilor carburanților.

Între timp, petrolul Brent a revenit însă în jurul nivelului de 90 de dolari pe baril. O asemenea evoluție poate majora costurile cu energia și transporturile în a doua jumătate a anului, iar oficialii Fed analizează inclusiv riscul ca inflația americană să urce din nou spre 4%.

Kevin Warsh schimbă modul în care Rezerva Federală comunică despre dobânzi

Noul președinte al Rezervei Federale, Kevin Warsh, a început o revizuire amplă a modului de funcționare a instituției, apelând la 15 experți și economiști din afara băncii centrale.

Una dintre schimbările importante este renunțarea la așa-numitul „forward guidance”, practica prin care banca centrală oferă indicii explicite despre direcția probabilă a dobânzilor în lunile următoare. Warsh a renunțat și la participarea la proiecțiile individuale privind evoluția dobânzilor și economiei prezentate prin cunoscutul „dot plot”.

Printre specialiștii implicați în revizuirea politicilor Fed se află și Mervyn King, fost guvernator al Băncii Angliei. Acesta consideră că băncile centrale se bazează prea mult pe modele economice care încearcă să anticipeze comportamentul populației și al companiilor.

Economistul Mohamed El-Erian susține, la rândul său, că piețele au nevoie mai degrabă să înțeleagă cum va reacționa banca centrală la diferite evenimente economice decât să primească estimări aparent precise despre nivelul viitor al dobânzilor.

Abordarea este însă criticată de alți economiști. Charlie Bean, profesor la London School of Economics și fost viceguvernator al Băncii Angliei, consideră că Fed nu oferă în prezent suficiente informații nici despre traiectoria dobânzilor, nici despre modul în care ar putea reacționa la schimbările economice.

Piețele iau în calcul noi majorări ale dobânzilor în Statele Unite

Rezerva Federală a menținut dobânzile neschimbate în iulie, iar piețele financiare anticipează o decizie similară în septembrie, deși o majorare nu este exclusă.

Investitorii estimează cel puțin o creștere de 0,25 puncte procentuale și posibil două până la jumătatea anului viitor. Într-un asemenea scenariu, intervalul actual al dobânzii Fed, de 3,5% – 3,75%, ar putea ajunge la 4% – 4,25%.

Decizia este complicată și de situația finanțelor publice americane. SUA au plătit recent cel mai ridicat cost de împrumut din 2001 pentru vânzarea de obligațiuni de stat cu maturitatea la 30 de ani.

Creșterea dobânzilor pentru combaterea inflației majorează simultan costurile suportate de guvern pentru finanțarea datoriei.

Banca Angliei se confruntă cu aceeași dilemă între inflație și o economie slabă

Banca Angliei a menținut dobânda de referință la 3,75% în acest an, dar presiunile pentru o eventuală majorare ar putea crește.

Inflația din Marea Britanie a coborât la 2,6% în iunie, însă unii analiști estimează că datele pentru iulie ar putea indica o revenire la 2,9% sau chiar 3%.

Majoritatea celor nouă membri ai Comitetului de Politică Monetară sunt însă reticenți în privința unei majorări. Dobânzile mai mari nu pot reduce prețul mondial al petrolului, dar pot afecta suplimentar economia britanică, deja vulnerabilă.

Piețele financiare estimează totuși că Banca Angliei ar putea începe să majoreze dobânzile chiar din septembrie, acestea putând ajunge până la 4,25% spre sfârșitul anului 2027.

BCE a majorat deja dobânzile, dar economiștii avertizează asupra slăbiciunii economiei europene

Situația este diferită în zona euro. Banca Centrală Europeană a majorat deja costurile de împrumut în acest an, după creșterea inflației asociată războiului din Orientul Mijlociu și scumpirii petrolului.

Decizia din iunie a atras însă critici. O parte dintre economiști consideră că BCE a reacționat prea devreme, în condițiile în care economia zonei euro continuă să resimtă efectele șocului energetic declanșat după invazia Rusiei în Ucraina.

Neil Shearing, economist-șef la Capital Economics, consideră că situația economică de fond din zona euro rămâne una de slăbiciune și că BCE riscă să reacționeze la problemele precedente, nu la cele actuale.

Piețele estimează în prezent că BCE ar putea majora în septembrie dobânda pentru facilitatea de depozit cu 0,25 puncte procentuale, până la 2,5%, fiind posibilă încă o creștere anul viitor.

Shearing consideră însă că petrolul scump produce deja un efect de frânare asupra economiei. În aceste condiții, o nouă majorare a dobânzilor ar adăuga încă o presiune asupra activității economice.

Problema este comună marilor bănci centrale. O parte importantă a actualelor presiuni inflaționiste provine din evenimente globale și din restricții asupra ofertei. Dobânzile mai mari pot reduce consumul intern, dar au o influență limitată asupra prețului petrolului și al altor bunuri importate.