Radu Georgescu: România este deja „Junk” pentru băncile străine. Avertisment după deciziile Fitch și Moody’s
SURSA FOTO: Dreamstime
Economistul Radu Georgescu lansează un avertisment privind modul în care investitorii internaționali evaluează situația economică a României, după ce Fitch și Moody’s au menținut perspectiva negativă asociată ratingului suveran. Acesta susține că, dincolo de calificativele acordate de agențiile de rating, un semnal important vine din costurile la care statul român se finanțează și din evoluția obligațiunilor României pe piețele internaționale.
Radu Georgescu, despre deciziile Fitch și Moody’s privind România
Într-o analiză publicată pe rețelele sociale, Radu Georgescu compară reacțiile apărute după cele mai recente evaluări ale celor două mari agenții de rating. Economistul consideră că menținerea ratingului nu ar trebui privită exclusiv ca un motiv de optimism, în condițiile în care perspectiva asupra României rămâne negativă.
„Vinerea trecută, Fitch a păstrat perspectiva negativă pentru România.
Ne-a dat un minus 5 chinuit.
Unii s-au bucurat.
Inclusiv Guvernul.Vinerea asta, Moody’s a păstrat perspectiva negativă pentru România.
Ne-a dat un minus 5 chinuit.
Unii s-au bucurat.
Inclusiv Guvernul”, a scris Radu Georgescu.
Acesta își îndreaptă apoi atenția către piețele financiare și către modul în care sunt evaluate obligațiunile emise de statul român.
Radu Georgescu: România este evaluată dur de piețele financiare
Economistul amintește și intrarea acțiunilor românești pe platforma Interactive Brokers, eveniment prezentat pozitiv în spațiul public. În opinia sa, aceeași platformă permite însă investitorilor să observe și costurile de finanțare ale statului.
„Luna trecută, Interactive Brokers, cel mai mare broker de acțiuni din lume, a introdus acțiuni românești.
Unii s-au bucurat.
Inclusiv Guvernul.Partea bună este că, probabil, în România nu se uită nimeni la cotațiile actiunilor si titlurilor de stat din Interactive Brokers.
Ar fi văzut dobânzile la care se împrumută România.
De asemenea, ar fi văzut evoluția titlurilor de stat emise de RomaniaAr fi inteles ca Romania este deja in Junk din punct de vedere al bancilor straine”, afirmă Radu Georgescu.
Afirmația privind o evaluare de tip „Junk” reprezintă interpretarea economistului asupra modului în care piețele și băncile străine percep riscul asociat României. Oficial, calificativele agențiilor de rating sunt cele care stabilesc încadrarea datoriei suverane, iar România se menține în categoria recomandată investițiilor, însă cu perspectivă negativă.
Împrumuturile României, comparate cu cele ale Albaniei
Radu Georgescu oferă drept exemplu o emisiune de obligațiuni în euro realizată de România în luna martie. Potrivit acestuia, nivelul dobânzii trebuie analizat în comparație cu randamentele cerute altor state din regiune.
„De exemplu, pe 4 martie 2026, România a emis titluri de stat în euro în valoare de 2 miliarde de euro.
Guvernul a prezentat ca un succes planetar.
Chiar intergalactic.Dar nu s-a uitat nimeni în Interactive Brokers ca să vadă că dobânda este la fel cu dobânda plătită de Albania.
Nu s-a uitat nimeni că țările vecine (Bulgaria, Ungaria, Serbia) se împrumută mult mai ieftin decât România.
Dacă pun cotațiile țărilor care sunt un pic mai departe de România (Cehia, Croația), ne facem de rușine”, susține economistul.
Costurile de finanțare sunt importante pentru buget deoarece dobânzile mai ridicate plătite pentru datoria publică se traduc, în timp, în cheltuieli mai mari pentru stat. Randamentele obligațiunilor sunt influențate de mai mulți factori, printre care situația fiscală, perspectivele economice, inflația, politica monetară și percepția investitorilor asupra riscului.
Radu Georgescu: Băncile care au cumpărat obligațiuni au deja pierderi
Un alt semnal invocat de Radu Georgescu este evoluția pe piața secundară a titlurilor emise de România. Economistul afirmă că instituțiile care au cumpărat obligațiunile în martie ar înregistra deja pierderi raportate la valoarea de piață.
„Partea și mai haioasă:
Băncile care au cumpărat titluri de stat în martie 2026 au deja o pierdere de 4,4% !!
În doar 4 luni.
Aceste bănci își smulg acum părul din cap.Motivul este că, în 2026, credibilitatea economică a României a scăzut pe piețele financiare”, a transmis Radu Georgescu.
Scăderea prețului unei obligațiuni pe piața secundară nu înseamnă automat că investitorul marchează pierderea respectivă. În cazul păstrării titlului până la maturitate și în absența unui eveniment de neplată, mecanismul este diferit. Evoluția prețului reprezintă însă un indicator urmărit de investitori pentru evaluarea riscului și a randamentelor cerute pe piață.
„Piețele financiare trag semnale de alarmă puternice”
Radu Georgescu consideră că dezbaterea publică ar trebui să acorde mai multă atenție indicatorilor din piețele financiare și nu doar comunicatelor publicate după evaluările agențiilor internaționale de rating.
Economistul încheie analiza într-o notă critică, susținând că reacțiile optimiste la păstrarea ratingului României ignoră semnalele transmise de investitori prin prețurile și randamentele obligațiunilor.
„Ce bine că nu se uită nimeni în România pe rapoartele financiare!
Nici măcar în aplicația Interactive Brokers.Așa este posibil ca unii să se bucure când România primește un minus 5 chinuit de la agențiile de rating.
Cand băncile straine își smulg părul din cap
Si cand piețele financiare trag semnale de alarmă puternice.
Să fie economie!”, a concluzionat Radu Georgescu.
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.