Avertismentul lansat de Adrian Negrescu înaintea deciziei Fitch. Ce spune despre riscul „junk” pentru România

Analistul economic Adrian Negrescu a transmis, printr-o postare pe rețelele sociale, o serie de avertismente legate de evaluarea pe care agenția de rating Fitch urmează să o facă României.

Ce se poate întâmpla cu România dacă ajunge în categoria „Junk”. Scenariul prezentat de Adrian Negrescu

Acesta consideră că evitarea unei retrogradări în categoria „junk” ar depinde în mare măsură de evoluția deficitului bugetar, însă atrage atenția că incertitudinile politice și nivelul ridicat al datoriei publice rămân motive importante de îngrijorare.

Potrivit analistului, o eventuală decizie favorabilă din partea Fitch nu ar elimina problemele cu care se confruntă România, mai ales în contextul în care urmează și evaluarea realizată de Moody’s, programată pentru 8 august.

 „Dacă vom scăpa diseară de Junk, prin urechile acului, va fi exclusiv datorită reducerii semnificative a deficitului bugetar. Mă aștept însă ca Fitch să critice dur scena politică românească, incapabilă să formeze un guvern, și să tragă noi semnale de alarmă legate de creșterea datoriei publice, a costurilor uriașe cu legea salarizării și a posibilelor măsuri cu iz electoral promise de politicienii iresponsabili. Dacă vom scăpa de Fitch, urmează însă Moody’s în 8 august, iar experții acestei agenții sunt mult mai atenți la jocul de pe scena politică. Altfel spus, e nevoie ca Nicușor Dan să iasă rapid din „stand-by” și să desemneze un premier, indiferent care va fi acesta, măcar să arătăm că vrem să formăm un nou guvern la Palatul Victoria.”, a scris Adrian  Negrescu pe social media.

Avertisment privind efectele unei retrogradări

În analiza sa, Adrian Negrescu susține că o eventuală coborâre a României în categoria „junk” ar avea consecințe importante asupra capacității statului de a se finanța.

Acesta apreciază că o asemenea decizie ar putea determina retragerea unei părți dintre investitorii care împrumută în prezent statul român și ar face accesul la finanțare mult mai costisitor. Analistul afirmă că, într-un astfel de scenariu, România ar putea fi nevoită să caute sprijin financiar extern pentru a-și asigura resursele necesare funcționării statului.

„Dacă vom intra în categoria junk, din păcate statul român riscă să intre într-o perioadă de turbulențe majore. Ar pierde o parte dintre finanțatori, cei care în momentul de față oferă bani pentru ca statul român să poată funcționa. Acest lucru ar duce, din păcate, la probleme grave de finanțare a bugetului. O mare parte dintre aceste fluxuri financiare se vor bloca sau vor deveni mult mai scumpe. Singura noastră șansă ar fi încheierea unui acord cu Fondul Monetar Internațional, care să pună la dispoziția României 30-40 de miliarde de euro, astfel încât statul să poată funcționa în următoarele luni, în speranța că vor fi adoptate măsuri drastice de reducere a cheltuielilor publice”, a afirmat Negrescu.

Posibilitatea unui acord cu FMI și măsurile invocate

Adrian Negrescu a vorbit și despre implicațiile pe care le-ar putea avea un eventual acord cu Fondul Monetar Internațional. În opinia sa, accesarea unui astfel de sprijin financiar ar presupune îndeplinirea unor condiții stricte și adoptarea unor măsuri de ajustare fiscală.

Analistul susține că un asemenea program ar putea include reduceri de cheltuieli și alte măsuri economice considerate necesare pentru echilibrarea finanțelor publice, în condițiile în care instituția financiară urmărește recuperarea sumelor împrumutate.

„Bineînțeles, FMI ar veni cu condiții și ar impune măsuri de austeritate și mai dure: reducerea salariilor, creșterea taxelor și chiar vânzarea unor active pe care România le deține, astfel încât să își recupereze, în cele din urmă, banii împrumutați. FMI nu este o organizație de caritate. Este o instituție financiară care urmărește să își recupereze împrumuturile, împreună cu dobânda aferentă. Toate acestea ar putea împinge România într-un scenariu în care majorarea taxelor, reducerea salariilor și o inflație ridicată ar deveni realități în următoarele luni”, a mai declarat economistul în intervenția de la Digi24.