Adrian Negrescu avertizează asupra unei decizii cruciale pentru România. Ce spune despre ratingul Fitch: O decizie pe muchie de cuțit

Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că ziua de 31 iulie ar putea fi decisivă pentru România, când agenția Fitch urmează să anunțe dacă menține sau retrogradează ratingul de țară. Acesta susține că incertitudinea politică și riscurile fiscale au amplificat îngrijorările agențiilor internaționale de rating. Potrivit analizei sale, o eventuală retrogradare la categoria „junk” ar putea avea efecte directe asupra costurilor de finanțare ale statului, asupra sistemului bancar și asupra economiei. Decizia Fitch este așteptată să fie publicată vineri.

Adrian Negrescu explică de ce decizia Fitch este considerată un moment critic pentru România

Adrian Negrescu consideră că anunțul pe care agenția Fitch îl va face pe 31 iulie reprezintă unul dintre cele mai importante momente economice ale acestui an pentru România. Economistul arată că probabilitatea unei retrogradări a ratingului de țară a crescut în ultimele săptămâni, pe fondul accentuării crizei politice și al lipsei unei perspective clare privind stabilitatea guvernamentală.

În analiza publicată, acesta explică faptul că, în urmă cu aproximativ o lună, specialiștii străini priveau situația politică din România drept o criză temporară, cu un nivel moderat de risc. Între timp, însă, incertitudinea s-a accentuat, iar scenariul organizării de alegeri anticipate a devenit un motiv suplimentar de îngrijorare pentru agențiile de rating.

Potrivit economistului, pentru aceste instituții financiare internaționale, prelungirea blocajului politic înseamnă riscul unei slăbiri a autorității guvernamentale și al întârzierii măsurilor asumate pentru reducerea deficitului bugetar. În acest context, Adrian Negrescu apreciază că decizia Fitch a devenit dificil de anticipat, chiar dacă Ministerul Finanțelor a raportat o evoluție favorabilă a execuției bugetare în prima parte a anului.

„Vineri va fi o zi decisivă pentru România. Agenția Fitch urmează să anunțe dacă coboară ratingul României la categoria junk. E o decizie pe muchie de cuțit, în ultima perioadă șansele de retrogradare crescând pe măsură ce criza politică s-a adâncit”, a scris Adrian Negrescu.

Deficitul s-a redus, dar datoria publică și noile cheltuieli ridică semne de întrebare

Economistul subliniază că execuția bugetară din primul semestru indică o diminuare semnificativă a deficitului, acesta coborând la 41 de miliarde de lei, echivalentul a 2% din PIB, comparativ cu 69,8 miliarde de lei și 3,64% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut. Cu toate acestea, avertizează că agențiile de rating urmăresc dacă această evoluție poate fi menținută și în lunile următoare.

Adrian Negrescu amintește că România a funcționat aproape întreg primul trimestru fără un buget aprobat, iar inflația a depășit nivelul estimat. Totodată, reducerea cheltuielilor de capital finanțate din surse naționale a contribuit la îmbunătățirea deficitului, însă a afectat calitatea creșterii economice.

În opinia sa, unul dintre cele mai importante motive de îngrijorare îl reprezintă evoluția datoriei publice. Economistul arată că planul fiscal convenit la nivel european prevedea un nivel al datoriei de 55,7% din PIB în 2025, 58,5% în 2026 și 60,6% în 2027, însă cele mai recente estimări ale Comisiei Europene indică valori de 59,3%, 61,6% și 63,4% din PIB.

Acesta consideră că diferența constantă dintre țintele asumate și prognozele actuale afectează încrederea agențiilor de rating în capacitatea României de a stabiliza datoria publică pe termen mediu.

Legea salarizării și promisiunile fiscale sunt considerate riscuri suplimentare pentru rating

În analiza sa, Adrian Negrescu susține că, pe lângă instabilitatea politică, agențiile de rating urmăresc cu atenție și impactul viitoarei legi a salarizării unitare din sectorul public.

Economistul apreciază că, dacă proiectul va fi adoptat în forma discutată în spațiul public, acesta ar genera cheltuieli permanente de aproximativ 12 miliarde de lei anual începând din 2027, echivalentul a circa 0,6% din PIB. Potrivit acestuia, aceste costuri ar trebui acoperite fie prin majorări de taxe, fie prin reducerea altor cheltuieli, fie prin noi împrumuturi, iar niciuna dintre variante nu este favorabilă din perspectiva ratingului de țară.

Adrian Negrescu avertizează că, în cazul în care autoritățile vor accepta toate solicitările sindicale, impactul asupra fondului de salarii din sectorul bugetar ar putea ajunge la aproximativ 20 de miliarde de lei anual, ceea ce ar face foarte dificilă respectarea țintei de deficit stabilite pentru anul 2027.

Totodată, economistul afirmă că Fitch, Moody’s și S&P analizează cu atenție inclusiv propunerile unor formațiuni politice privind reducerea taxelor. În opinia sa, adoptarea unor măsuri fiscale fără studii de impact și fără surse clare de compensare ar putea accentua lipsa de încredere a investitorilor în perspectivele economiei românești.

„O asemenea decizie, de reducere a fiscalității fără studii de impact, fără ca economia să poată să compenseze eventualele pierderi financiare ale statului reprezintă un motiv pentru care neîncrederea agențiilor în situația de la București s-a accentuat în această vară în ciuda eforturilor lui Alexandru Nazare și ale BNR în a le explica că ,,joaca de-a promisiunile cu iz electoral’’ este doar imagine, poziționare politică și că are șanse mici de a deveni realitate”, a scris economistul.

Ce variante are Fitch și ce efecte ar putea avea o eventuală retrogradare

Adrian Negrescu explică faptul că agenția Fitch are la dispoziție mai multe scenarii. Printre acestea se numără menținerea ratingului BBB- cu perspectivă negativă, menținerea ratingului și plasarea României pe lista Rating Watch Negative, retrogradarea la BB+ cu perspectivă stabilă sau retrogradarea însoțită de perspectivă negativă.

Economistul precizează că Fitch ar putea decide inclusiv amânarea unei eventuale măsuri negative, invocând îmbunătățirea execuției bugetare din primul semestru și stabilitatea relativă a piețelor financiare. El amintește că agențiile de rating încearcă, în general, să evite decizii care pot genera ieșiri masive de capital din statele evaluate.

În același timp, Adrian Negrescu atrage atenția că o eventuală retrogradare la categoria „junk” nu ar elimina automat România din toți indicii destinați statelor cu rating investițional, însă ar crește probabilitatea ca și celelalte mari agenții, S&P și Moody’s, să adopte măsuri similare.

„Decizia Fitch va fi publicată pe 31 iulie. Dincolo de anunțul în sine, mesajul agenției de rating legat de stabilizarea datoriei, credibilitatea consolidării după 2026 și capacitatea politică vor conta mai mult decât simpla treaptă de rating. În esență, orice mișcare negativă ar avea consecințe directe asupra costului de finanțare al statului, asupra băncilor și, în final, asupra economiei reale”, a scris Adrian Negrescu.