Președinții curților de apel cer explicații după întâlnirea dintre Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan. Avertisment privind încrederea în CCR

Controversa privind întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, și premierul interimar Ilie Bolojan ia amploare. Președinții curților de apel din România cer clarificări privind existența, cadrul, scopul și temele discutate în cadrul întâlnirii.

Președinții curților de apel cer să fie explicat scopul întâlnirii dintre Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan

Toți președinții curților de apel din România au semnat o scrisoare prin care solicită clarificarea informațiilor apărute în spațiul public referitoare la întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale a României, Elena-Simina Tănăsescu, și Ilie Bolojan.

Potrivit documentului, întâlnirea ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, în condițiile în care persoanele implicate ar avea interese în dosare aflate pe rolul Curții Constituționale.

Președinții curților de apel își justifică demersul prin exigențele statului de drept și prin rolul instanțelor judecătorești, care trebuie să dea efect în activitatea lor jurisdicțională deciziilor pronunțate de CCR.

Magistrații atrag atenția că independența și imparțialitatea justiției nu presupun doar lipsa unor influențe exterioare efective. În opinia lor, trebuie eliminată și orice aparență care ar putea genera îndoieli legitime în privința modului în care funcționează o instituție fundamentală.

Din această perspectivă, transparența este prezentată drept una dintre garanțiile esențiale pentru păstrarea încrederii publicului în actul de justiție.

Lipsa de transparență poate genera îndoieli asupra aparenței de imparțialitate a Curții Constituționale

Scrisoarea conține critici directe privind modul în care ar fi avut loc întâlnirea. Președinții curților de apel consideră că lipsa de transparență în cazul unor întâlniri între conducerea Curții Constituționale și reprezentanți de la cel mai înalt nivel ai unui singur partid politic nu corespunde standardelor pe care trebuie să le respecte o jurisdicție constituțională.

În opinia semnatarilor, o asemenea situație poate genera îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate a CCR. Consecințele ar putea afecta inclusiv percepția publicului asupra corectitudinii și neutralității deciziilor Curții.

Solicitarea vine în contextul în care întâlnirea dintre Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan a provocat deja reacții în spațiul public și întrebări privind temele care ar fi putut fi discutate.

Președinții curților de apel nu susțin în document că ar fi existat o influență asupra activității Curții. Ei cer însă clarificări tocmai pentru eliminarea speculațiilor și a suspiciunilor generate de circumstanțele întâlnirii.

Magistrații invocă precedentul din 2018 în care a fost implicată Simina Tănăsescu

În scrisoare este amintit și un episod din 2018, care a avut-o în centru tot pe Elena-Simina Tănăsescu.

La momentul respectiv, aceasta ocupa funcția de consilier prezidențial și și-a prezentat demisia după controversele provocate de o întâlnire cu un judecător al Curții Constituționale.

Administrația Prezidențială a negat atunci existența unor presiuni asupra CCR. În același timp, instituția considera inadmisibil ca în spațiul public să existe suspiciunea unei posibile încercări de imixtiune în activitatea Curții Constituționale.

Președinții curților de apel consideră că standardul invocat în acel moment rămâne valabil și în situația actuală.

Sunt cerute explicații despre locul întâlnirii și temele care au fost discutate

Semnatarii solicită clarificarea mai multor aspecte legate de întâlnirea dintre președinta CCR și Ilie Bolojan.

Aceștia vor să fie lămurit dacă întâlnirea a avut loc și în ce cadru s-a desfășurat. De asemenea, cer explicații privind motivul pentru care discuția s-ar fi desfășurat în biroul președintelui Senatului.

Un alt aspect pentru care sunt solicitate informații privește scopul întâlnirii și temele abordate de participanți.

Președinții curților de apel susțin că furnizarea acestor clarificări este necesară pentru eliminarea speculațiilor și, în același timp, pentru protejarea încrederii publice în jurisdicția constituțională.