Dan Suciu anunță schimbarea care se va simți în buzunarele românilor. Ce se întâmplă cu prețurile în a doua parte a anului

Inflația va continua să coboare în perioada următoare, iar populația ar urma să resimtă treptat efectele încetinirii creșterii prețurilor în a doua parte a anului 2026. Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a explicat vineri că presiunile inflaționiste nu mai vin în prezent din zona alimentelor. Energia și efectele crizei din acest sector continuă însă să se reflecte în cheltuielile suportate de români.

Dan Suciu împarte riscurile pentru economia României în două categorii

Dan Suciu a explicat că riscurile identificate de BNR pentru economia României trebuie analizate în funcție de capacitatea autorităților de a interveni asupra lor, în condițiile în care o parte dintre amenințări sunt interne, iar altele provin din evoluții externe.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a indicat cinci riscuri importante pentru această toamnă: evoluția prețurilor la energie și alimente, instabilitatea politică, situația geopolitică și posibilitatea ca România să nu utilizeze fondurile europene disponibile prin PNRR.

Întrebat care dintre aceste riscuri ar putea avea cele mai grave consecințe, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a arătat că impactul lor nu poate fi evaluat după aceleași criterii.

„Greu de spus. Mai ales că unele nu sunt deloc sub controlul nostru și atunci e foarte greu să le evaluăm capacitatea de a ne influența. E clar că un risc geopolitic nu avem cum să-l influențăm, trebuie doar să ne acomodăm, să ne adaptăm la el. În schimb, altele chiar țin de noi, de la riscul de a avea o guvernare instabilă sau de a nu depăși această situație de instabilitate politică la cel legat de absorbția fondurilor europene”, a declarat purtătorul de cuvânt al BNR.

În această evaluare, capacitatea instituțiilor de a gestiona problemele interne devine esențială, în timp ce șocurile externe impun în principal măsuri de adaptare.

„Așa că le-aș clasifica în două categorii: unele care țin de noi, de capacitatea instituțiilor și a sistemului nostru politico-economic de a contribui la depășirea unei situații de criză, și altele care nu țin de noi și la care trebuie să ne adaptăm. Șocul energetic face parte din această situație, până la urmă, dincolo de cel geopolitic deja evocat”, a adăugat el.

BNR vede inflația coborând spre 6% după șocurile din energie și carburanți

Banca Națională și-a modificat perspectiva asupra inflației după ce evoluțiile economice din 2026 s-au dovedit mai nefavorabile decât estimările formulate inițial. Dan Suciu a indicat printre factorii care au schimbat traiectoria prețurilor conflictul din Orientul Mijlociu, majorarea prețurilor carburanților și dificultățile apărute în sectorul energetic.

„Da, din păcate n-au fost anticipate nici la începutul anului, când prognoza noastră era mult mai optimistă și cred că știm cu toții ce s-a întâmplat. Am avut un conflict în Orientul Mijlociu, apropo de riscurile pe care nu putem să le gestionăm decât prin adaptare, care a dus la creșteri spectaculoase ale prețurilor la carburanți. Avem o criză energetică pe care n-am fost pregătiți să o înfruntăm. Din păcate, ea s-a produs atât prin zona de hidro, cât și pe zona de nuclear”, a spus Suciu.

Prețurile ridicate ale energiei s-au propagat în economie prin mai multe canale, de la carburanți și electricitate până la gaze, ceea ce a determinat o evoluție a inflației diferită de scenariul prognozat anterior de banca centrală.

„Avem prețuri crescute la energie, care au influențat întregul an pe diverse componente, atât pe combustibil, cât și pe energie, cât și pe gaze. Și toate acestea au dus la alte rate ale inflației decât cele prognozate”, a explicat el.

BNR observă însă deja o încetinire consistentă a inflației, iar următoarele date ar urma să confirme această direcție.

„Ceea ce e cert, e cert. Avem o scădere drastică a inflației. Deja primul pas s-a produs luna trecută, luna august va fi la fel, un pas semnificativ. Nu vom mai discuta de inflație care se apropie de 9 sau 10%, vorbim de inflație care se duce spre 6%, poate chiar mai jos dacă lucrurile la nivelul politicilor energetice vor fi gestionate corect și nu vor mai apărea tensiuni suplimentare”, a declarat Suciu.

Scăderea consumului contribuie la temperarea inflației

Reducerea ritmului de creștere a prețurilor este susținută și de scăderea consumului, însă această evoluție indică în același timp presiunea suportată de populație și are implicații mai puțin favorabile asupra activității economice.

„Sunt destul de mulți alți factori care contribuie la această coborâre a inflației. Sigur, unii ar spune că nu sunt neapărat încurajatori, cum a fost scăderea consumului. Sigur, pentru populație este un efort, dar din perspectiva inflației are un efect benefic și se duce în jos, așa încât anul viitor ne putem aștepta la o altă evoluție economică”, a spus purtătorul de cuvânt al BNR.

Dan Suciu: Presiunile asupra alimentelor s-au redus, dar energia continuă să afecteze bugetele

Reducerea inflației nu presupune revenirea generalizată a prețurilor la nivelurile din trecut, ci o încetinire a ritmului în care acestea se majorează. Dan Suciu estimează că populația va putea resimți această diferență în trimestrele următoare ale anului, în condițiile în care avansurile procentuale ale prețurilor devin mai mici.

„Se va resimți începând cu partea a doua, partea a treia, partea a patra a acestui an, vorbesc de trimestre, pentru că una este să ai creșterile de 10% anualizate și alta este să ai creșteri la jumătate față de ceea ce ai avut până în prima parte a anului. Sigur că presiunile mai există la nivelul buzunarului pentru că vin din zona de energie. Pentru că dacă este să ne uităm pe zona de alimente, acolo nu mai avem creșteri în această perioadă”, a explicat el.

Situația prețurilor alimentare este susținută și de evoluția producției agricole. După rezultatele favorabile din 2025, perspectivele pentru agricultura din 2026 sunt în continuare optimiste, chiar dacă seceta a afectat anumite perioade ale anului.

„Au fost ani în care anul agricol nu a fost atât de bun. Acum avem doi ani la rând de ani agricoli buni, 2025 a fost un an bun, anul acesta se anunță bun cel puțin până acum, până când a venit o oarecare perioadă de secetă, dar prognozele sunt optimiste în zona agricolă. Din acest punct de vedere, la nivelul producției alimentare, la nivelul alimentelor, nu mai avem presiunile pe care le aveam, dar avem, în schimb, sigur, încă, cel puțin în parte, prețuri mai mari din cauza crizei energetice”, a spus purtătorul de cuvânt al BNR.

BNR ar putea începe discuția despre reducerea dobânzii-cheie spre finalul anului

Perspectiva unei inflații de 6,1% la sfârșitul anului readuce în discuție momentul în care BNR ar putea reduce dobânda-cheie, menținută la 6,5%. Dan Suciu a subliniat că România s-a aflat într-o situație atipică, deoarece rata dobânzii de politică monetară a rămas sub nivelul inflației.

„Am fost într-o situație, însă, paradoxală până acum. Am fost cu inflație de 10% și dobânda de 6,5%, ceea ce este oarecum contraintuitiv. Să nu uităm că, în mod normal, coborârea inflației se face cu dobânzi care să depășească inflația. A fost o performanță, din acest punct de vedere, de a ține dobânzile sub control, chiar dacă am avut aceste prețuri crescute în economie. Până când nu se inversează aceste două tendințe la modul semnificativ, dacă nu chiar se încrucișează, cu o scădere a inflației așa încât să intersecteze rata de dobândă, nu putem vorbi de o scădere. Dar, evident, pe finalul acestui an putem să începem această discuție”, a spus Suciu.

Pentru 2027, perspectiva prezentată de reprezentantul BNR indică posibilitatea unor costuri de finanțare mai reduse, în cazul în care actuala tendință de temperare a inflației se menține.

„Spunea și guvernatorul la conferința de presă de ieri, putem să începem această discuție, iar anul viitor are toate șansele, nu numai șansele, așa cum se arată acum, va fi un an cu dobânzi mai mici”, a declarat Dan Suciu.