Surse bancare lansează acuzații privind BNR în dosarul ROBOR. Amenda record de 3,73 miliarde de lei deschide noi controverse

Surse din mediul bancar susțin că Banca Națională a României ar fi avut cunoștință despre comportamentele investigate de Consiliul Concurenței în dosarul ROBOR. Informațiile, prezentate sub protecția anonimatului, apar după ce autoritatea de concurență a sancționat zece bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei. BNR respinge orice insinuare privind implicarea instituției în stabilirea cotațiilor ROBOR și avertizează asupra interpretărilor eronate care pot afecta stabilitatea financiară. Cazul readuce în atenție și investigația similară derulată în urmă cu aproape două decenii.

Surse din sistemul bancar susțin că BNR cunoștea practicile investigate în dosarul ROBOR

Decizia Consiliului Concurenței de a sancționa zece dintre cele mai mari bănci din România cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei continuă să genereze reacții și controverse. Potrivit unui articol publicat de Independent News, care citează surse din mediul bancar sub protecția anonimatului, Banca Națională a României ar fi avut cunoștință despre aspecte analizate în ancheta privind procedura de fixing ROBOR.

Sursele citate de publicație susțin că probele adunate de autoritatea de concurență au fost suficiente pentru adoptarea sancțiunilor și afirmă că:

„Dovezile împotriva băncilor sunt solide, iar plenul Consiliului Concurenței a luat decizia de sancționare în unanimitate”.

Aceleași surse apreciază că hotărârea nu ar mai fi putut fi atenuată și susțin că:

„Nu a mai putut să o îndulcească cum s-a întâmplat în trecut. Nu vrea nimeni să facă pușcărie pentru Mugur Isărescu și BNR”.

Independent News mai scrie că, potrivit informațiilor primite de la aceleași surse, în timpul perchezițiilor informatice efectuate de inspectorii Consiliului Concurenței ar fi fost identificate elemente care indicau posibile legături între persoane din cadrul BNR și mecanismele investigate în dosarul ROBOR. Sursele afirmă că respectivele informații nu ar fi fost incluse în raportul final care a stat la baza sancțiunilor aplicate instituțiilor de credit.

Totodată, sursele citate de publicație susțin că investigația lansată în 2022 ar fi fost inițiată după consultări între Consiliul Concurenței și conducerea BNR, amintind că guvernatorul Mugur Isărescu declara în acel an că băncile „au cam sărit calul” în ceea ce privește evoluția indicelui ROBOR.

În interpretarea acelorași surse, efectele deciziei depășesc dimensiunea strict economică a cazului. „Semnificația deciziei Consiliului Concurenței este că influența lui Mugur Isărescu este în scădere. Guvernatorul va mai fi păstrat în funcție pentru credibilitate în relația cu finanțatorii, mai ales în această perioadă, în care România se străduiește să nu fie retrogradată de agențiile de rating în categoria Junk”, au declarat acestea pentru Independent News.

Sursele mai consideră că hotărârea adoptată de autoritatea de concurență reprezintă și un semnal privind evoluția instituțiilor statului.

„Decizia curajoasă a Consiliului Concurenței este un semn de maturizare a statului român. Au venit oameni tineri în instituție, cu altă mentalitate, care se consultă cu Comisia Europeană”, au afirmat acestea.

În același context, sursele au atras atenția și asupra faptului că mandatul actualului plen al Consiliului Concurenței expiră la finalul acestei luni.

„Va fi foarte interesant de văzut dacă viitorul guvern le va prelungi mandatul sau, dimpotrivă, vor fi sancționați pentru decizia pe care au luat-o”, au comentat acestea.

Ce a constatat Consiliul Concurenței în ancheta privind ROBOR

Investigația a fost deschisă la finalul anului 2022, pe fondul creșterii accelerate a dobânzilor după izbucnirea războiului din Ucraina și a valului inflaționist care a afectat întreaga regiune.

În cadrul controalelor inopinate, inspectorii Consiliului Concurenței au verificat calculatoare, telefoane mobile și corespondență electronică aparținând unor responsabili din departamentele de trezorerie și conducerile executive ale băncilor investigate.

Concluzia autorității a fost că există indicii privind coordonarea comportamentului între instituțiile participante la stabilirea ROBOR, prin schimburi de informații considerate confidențiale și strategice.

Potrivit Consiliului Concurenței, mecanismul utilizat nu a presupus comunicări directe clasice între competitori, ci folosirea unui document Excel comun, accesibil în timp real participanților la fixing. Acest sistem ar fi permis vizualizarea cotațiilor concurenților și ajustarea propriilor oferte în funcție de informațiile disponibile.

Consiliul Concurenței a explicat că rezultatul procedurii de fixing este utilizat la calculul dobânzilor pentru anumite credite. Potrivit autorității, un nivel mai ridicat al ROBOR poate avantaja creditorii, în timp ce costurile sunt suportate de consumatori și de ceilalți debitori ale căror contracte sunt raportate la acest indice.

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a explicat că problema identificată nu privește transparența în sine, ci caracterul confidențial pe care ar trebui să îl aibă cotațiile ferme transmise în perioada fixingului.

Amenzile aplicate celor zece instituții de credit de Consiliul Concurenței

Pe 7 iunie, Consiliul Concurenței a anunțat aplicarea unor sancțiuni totale de 3,733 miliarde de lei, cea mai mare amendă cumulată impusă vreodată sectorului bancar din România într-un dosar de concurență.

Cea mai mare sancțiune a fost aplicată Băncii Transilvania, care a primit amenzi cumulate de peste 960 de milioane de lei, inclusiv pentru faptele atribuite OTP Bank, instituție preluată între timp de grupul bancar românesc.

Au fost sancționate și BCR, Raiffeisen Bank, UniCredit Bank, BRD Groupe Société Générale, ING Bank, CEC Bank, Exim Banca Românească, Libra Internet Bank și Intesa Sanpaolo România.

Consiliul Concurenței a precizat că decizia vizează exclusiv comportamentul instituțiilor de credit în procedura de fixing ROBOR și nu reglementările sau politicile sectoriale.

Autoritatea a mai anunțat că băncile vor avea la dispoziție 60 de zile de la comunicarea motivării pentru a prezenta planuri de măsuri destinate eliminării practicilor considerate anticoncurențiale.

BNR contestă interpretările care pun sub semnul întrebării stabilitatea pieței

După anunțarea sancțiunilor, Banca Națională a României a solicitat clarificări din partea Consiliului Concurenței și a avertizat că interpretările greșite ale deciziei pot genera confuzii și așteptări nerealiste.

Instituția a subliniat că evoluția ROBOR din perioada 2021-2022 trebuie analizată în contextul inflației globale și al majorărilor de dobândă operate de băncile centrale din întreaga lume.

Potrivit BNR, diferențele analizate de Consiliul Concurenței se referă la fracțiuni de procent și nu la variații de ordinul mai multor puncte procentuale, așa cum au apărut în unele comentarii publice.

Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a precizat că reprezentanții instituției au colaborat pe parcursul investigației cu inspectorii de concurență pentru clarificarea aspectelor tehnice privind funcționarea pieței monetare.

Referitor la informațiile vehiculate privind posibila implicare a unor persoane din cadrul BNR, Dan Suciu a declarat pentru sursa citată că reprezentanții băncii centrale sunt prezenți în piața ROBOR deoarece aceasta este administrată de instituție, însă nu participă la cotarea efectivă a indicelui. Oficialul a adăugat că speră să nu existe interpretări care să sugereze implicarea BNR în presupusele practici investigate.

„Nu știu ce înțelegeți prin implicare. Evident că reprezentanții BNR sunt prezenți în piața Robor de vreme ce piața este administrată și gestionată de BNR. Dar, și mai evident este că reprezentanții BNR nu cotează ROBOR-ul. Cum controlul Consiliului nu are cum să vizeze activitatea BNR – de altfel comunicatul CC și spune asta- sper, pentru coerenta analizei CC, să nu existe vreo asemenea insinuare complet nepotrivită”, a declarat Dan Suciu pentru Independent News.

Investigația din 2008 revine în atenție după noul dosar ROBOR

Sursele bancare care au comentat actuala investigație au făcut trimitere și la dosarul deschis de Consiliul Concurenței în 2008, după fluctuațiile puternice înregistrate pe piața monetară interbancară în timpul crizei financiare.

La acea vreme, autoritatea a analizat comportamentul principalelor bănci participante la stabilirea indicilor ROBID și ROBOR, în contextul suspiciunilor privind posibile înțelegeri anticoncurențiale.

Deși investigația a dus la aplicarea unor sancțiuni procedurale pentru BRD și Raiffeisen Bank, raportul final nu a identificat suficiente dovezi care să justifice sancționarea instituțiilor pentru încălcarea regulilor de concurență.

Prin ordinul emis în 2013, Consiliul Concurenței a decis închiderea investigației, concluzionând că probele administrate nu permit constatarea unei încălcări a legislației concurențiale.

Sursele citate de Independent News susțin însă că dosarul din 2008 ar fi conținut elemente care justificau măsuri mai severe, afirmații care nu au fost confirmate oficial de autoritățile implicate. În lipsa unor documente publice care să susțină aceste acuzații, poziția oficială rămâne cea exprimată de Consiliul Concurenței în momentul închiderii investigației.