Adrian Negrescu: S-a pus lacătul peste cei care plăteau greu la buget. Afacerile ilegale, în schimb, au rămas deschise non-stop

Analistul economic Adrian Negrescu susține că aplicarea OUG 7/2026, act normativ care introduce noi condiții de autorizare pentru industria jocurilor de noroc, a generat blocaje administrative și a redus activitatea operatorilor autorizați.

„S-a pus lacătul peste cei care plăteau la buget”. Ce problemă vede Adrian Negrescu în noua reglementare

Într-o analiză publicată recent, acesta afirmă că măsura adoptată pentru consolidarea reglementării pieței a produs efecte diferite față de obiectivul declarat.

„S-a pus lacătul peste cei care plăteau greu la buget. Afacerile ilegale, în schimb, au rămas deschise non-stop”, a scris Adrian Negrescu, referindu-se la situația creată după intrarea în vigoare a noilor prevederi.

Analistul economic consideră că problema principală este legată de sincronizarea dintre obligațiile impuse prin ordonanță și existența instrumentelor administrative necesare pentru aplicarea lor. Potrivit acestuia, reglementarea a introdus autorizarea la nivel local, pe lângă cea centrală, însă multe autorități locale nu au adoptat regulamentele necesare în termenul prevăzut.

„Există un tip de eșec de politică publică pe care nu-l vezi în statistici decât peste ani: cel în care statul reglementează corect pe hârtie și greșit în calendar. Cazul OUG 7/2026 este manual de școală”, a mai transmis Adrian Negrescu.

Blocajul autorizărilor și efectele asupra operatorilor

Potrivit analizei sale, lipsa unor norme tranzitorii a făcut ca obligația de autorizare locală să devină aplicabilă înainte ca toate mecanismele administrative să fie funcționale. Adrian Negrescu susține că această situație a afectat operatorii care aveau deja autorizații și desfășurau activități fiscalizate.

„Consecința: obligația a devenit aplicabilă imediat după publicarea în Monitorul Oficial, în timp ce instrumentul administrativ necesar conformării nu exista încă. Cum autorizarea centrală e condiționată de cea locală, iar majoritatea primăriilor nu adoptaseră regulamentele, procesul de autorizare e blocat din 25 februarie 2026 în cea mai mare parte a țării”, a explicat analistul.

Acesta a precizat că situația nu reprezintă o interdicție formală asupra industriei, ci un blocaj rezultat din lipsa procedurilor necesare.

„Nu s-a interzis nimic. Nu s-a votat nicio prohibiție. Pur și simplu, s-a pus lacătul peste cei care erau înregistrați, care emiteau facturi, care rețineau contribuții și care vărsau taxe la buget — pentru că nu aveau de unde să obțină o hârtie ce nu fusese încă inventată la nivel local”, a punctat Adrian Negrescu.

Datele prezentate de analist, pe baza unor calcule centralizate de Frames, indică o reducere a numărului de locații active din domeniu. Potrivit acestora, numărul unităților ar fi scăzut de la aproximativ 4.500 la 3.150, iar peste 1.300 de locații și-ar fi suspendat activitatea.

Adrian Negrescu afirmă că efectele s-au resimțit și pe piața muncii. „Aproximativ 8.500 de locuri de muncă au fost afectate, cu presiunea aferentă asupra sistemelor publice de protecție socială”, a menționat acesta.

Impactul estimat asupra veniturilor bugetare

Analistul economic a prezentat și estimări privind posibilele pierderi de venituri la buget, precizând că acestea provin din calculele industriei și trebuie analizate ca atare.

„Cifrele centralizate de Frames până acum descriu o contracție rapidă. Numărul locațiilor active a scăzut de la aproximativ 4.500 la 3.150 — peste 1.300 de unități și-au încetat activitatea”, a scris Adrian Negrescu.

Potrivit acestuia, retragerea unor aparate din exploatare ar putea avea efecte asupra taxelor directe colectate, iar incertitudinea juridică ar putea influența și activitatea echipamentelor rămase pe piață. „Cumulat, peste 320 de milioane de euro pe an — fără efectele indirecte: impozit pe profit, contribuții salariale, taxe pe câștiguri”, a afirmat analistul.

El a subliniat că diminuarea pieței reglementate poate crea dificultăți în controlarea activităților desfășurate în afara sistemului autorizat. În opinia sa, operatorii licențiați sunt supuși unor obligații fiscale și de protecție a consumatorilor, în timp ce activitățile clandestine nu respectă aceleași reguli.

„Operatorul licențiat plătește taxe, ține evidențe, e supus regulilor privind jocul responsabil și are obligația verificării vârstei participanților. Operatorul clandestin nu face nimic din toate acestea”, a transmis Adrian Negrescu.

Exemplul Ciprului și propunerea de modificare legislativă

În analiza sa, Adrian Negrescu a făcut referire și la modelul adoptat de Cipru în domeniul cazinourilor, unde reglementarea a fost introdusă printr-un cadru legislativ predictibil. Acesta a menționat investiția realizată la Limassol și impactul estimat asupra turismului.

„Modelul nu e importabil identic, iar cifrele guvernamentale de proiect sunt, ca peste tot, optimiste. Dar structura lecției e transferabilă și are trei componente”, a precizat analistul.

Printre elementele menționate de acesta se află existența unor reguli clare pentru investitori, mecanisme eficiente de control și dezvoltarea unor produse turistice integrate.

Adrian Negrescu a arătat că reglementarea trebuie să permită aplicarea efectivă a obligațiilor stabilite prin lege. „Soluția tehnică este evidentă: o intervenție legislativă care să clarifice perioada de tranziție și să lege aplicarea noilor obligații de existența efectivă a instrumentelor administrative necesare îndeplinirii lor”, a scris acesta.

Analistul a mai susținut că efectele unui blocaj administrativ pot continua și după modificarea legislației, deoarece unele afaceri închise nu se redeschid imediat, iar angajații și clienții se pot orienta către alte zone ale pieței.

„Urgența nu ține de industrie, ci de ireversibilitate. O locație închisă nu se redeschide printr-o ordonanță de îndreptare; contractele de chirie se reziliază, echipamentele se vând, angajații pleacă în alte sectoare sau în afara țării”, a concluzionat Adrian Negrescu.