Adrian Negrescu, despre raportul Ministerului de Finanțe cu privire la deficitul bugetar 

România a înregistrat o reducere semnificativă a deficitului bugetar în primul semestru al anului, potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanțelor și analizate de economistul Adrian Negrescu. Acesta susține că diminuarea deficitului reprezintă un element important în perioada în care țara se află sub evaluarea principalelor agenții internaționale de rating.

Datele ascunse în execuția bugetară: România reduce deficitul, dar urmează testul decisiv

Ministerul Finanțelor a anunțat că deficitul bugetar al României a scăzut la 2% din PIB după primul semestru, față de 3,64% din PIB în aceeași perioadă a anului precedent. Economistul Adrian Negrescu susține că reducerea are loc într-un moment important, în care România este evaluată de principalele agenții internaționale de rating, precum Fitch, Moody’s și S&P.

„România reduce drastic deficitul bugetar la jumătate în prima parte a anului, în speranța că va evita o catastrofă economică Ministerul Finanțelor a anunțat astăzi un deficit de 2% din Produsul Intern Brut după primul semestru, o scădere semnificativă de 1,65 pp față de nivelul de 3,64% din PIB înregistrat în primele șase luni ale anului 2025. Momentul publicării acestor cifre nu este întâmplător. România se află, în această perioadă, sub lupa celor trei mari agenții de rating — Fitch, Moody’s și S&P — care controlează, împreună, aproximativ 95% din piața mondială a evaluărilor de credit”, a scris Adrian Negrescu pe Linkedin.

Evaluările Fitch și Moody’s, importante pentru costurile de finanțare

Economistul a explicat că publicarea datelor privind execuția bugetară are loc într-un moment în care evaluările agențiilor internaționale pot influența percepția investitorilor asupra României. Potrivit acestuia, deciziile viitoare ale acestor instituții sunt urmărite atent de autorități și de mediul economic.

„Verdictul Fitch este așteptat oficial pe 31 iulie 2026, urmat de evaluarea Moody’s. Miza ncapital.ro/ilie-bolojan-raspunde-intrebarilor-despre-plecarea-din-fruntea-guvernului-mai-putine-claxoane-si-mai-multa-munca-si-responsabilitate-ce-spune-despre-ratingul-junku este una pur simbolică. O eventuală retrogradare a ratingului suveran ar însemna costuri de finanțare mult mai ridicate pentru statul român pe piețele internaționale de capital — practic, un cost mai mare al datoriei publice, resimțit direct în portofelele noastre și în costurile de business, prin taxele mai mari pe care ar urma să le plătim”, a continuat economistul în analiza sa.

Negrescu, despre efectele show-ului politic

Adrian Negrescu a menționat că situația politică internă și ritmul de absorbție a fondurilor europene sunt printre elementele urmărite de agențiile de rating atunci când analizează perspectivele fiscale ale unei țări.

„Contextul politic intern, marcat de instabilitate în ultimele luni, a fost citat în repetate rânduri de reprezentanții agențiilor de rating drept unul dintre principalele riscuri pentru menținerea traiectoriei de consolidare fiscală, alături de ritmul absorbției fondurilor din PNRR. Dincolo de efectele show-ului politic, cert este că veniturile statului au crescut cu 10,3% în prima jumătate a anului 2026, evoluție susținută atât de veniturile fiscale — în special TVA, impozitul pe salarii și venit, precum și impozitele și taxele pe proprietate — cât și de atragerea mai rapidă a fondurilor europene”, mai scrie Adrian Negrescu.

Datele analizate indică o creștere a veniturilor publice în primele șase luni ale anului, susținută de încasările fiscale și de fondurile europene atrase într-un ritm mai accelerat.

Investițiile au crescut, în timp ce ponderea cheltuielilor a scăzut

Adrian Negrescu arată că ponderea cheltuielilor statului în PIB a scăzut de la 19,85% la 18,66%, în timp ce investițiile publice au crescut cu 9,52 miliarde de lei. Potrivit economistului, cea mai mare parte a fondurilor pentru investiții provine din PNRR și alte surse europene.

„Foarte important și relevant, mai ales pentru agențiile de rating, este că cheltuielile statului s-au redus substanțial, de la 19,85% la 18,66% din PIB, o scădere de 1,19 puncte procentuale an la an. În termeni nominali, vorbim însă de o stagnare aproape completă a cheltuielilor publice în termeni nominali, într-un context de inflație ridicată. Execuția bugetară a lui Nazare ne mai arată un lucru important. Într-un tablou general dominat de austeritate și disciplină fiscală, cheltuielile pentru investiții au crescut cu 9,52 miliarde de lei, iar 70% din bani vin din PNRR și alte fonduri europene. Altfel spus, guvernul a mutat mare parte din cheltuielile cu investițiile pe banii europeni”, a punctat Adrian Negrescu.

Potrivit economistului, creșterea investițiilor a fost susținută în principal de finanțările europene, în condițiile în care resursele bugetului național sunt limitate de măsurile de reducere a deficitului.

„Nu că am fi avut alți bani din bugetul propriu pentru acest capitol. Pe ansamblu, execuția bugetară la 6 luni confirmă o tendință pozitivă de reducere a deficitului bugetar – unul dintre cele mai solide argumente în dialogul cu agențiile de rating. Rămâne de văzut dacă acest ritm de consolidare va fi suficient pentru a convinge Fitch să mențină ratingul actual al României, în evaluarea din 31 iulie, într-un context în care instabilitatea politică continuă să fie citată drept principalul factor de risc pentru traiectoria fiscală a țării”, a concluzionat economistul Negrescu.