Ministerul Justiției, reacție după Raportul Comisiei Europene privind statul de drept. Ce progrese am înregistrat

Ministerul Justiției a reacționat după publicarea Raportului Comisiei Europene privind statul de drept, ediția 2026. Instituția susține că documentul oferă o evaluare obiectivă și echilibrată a situației din România, evidențiind atât progresele înregistrate, cât și domeniile în care sunt necesare măsuri suplimentare.

Comisia Europeană a publicat ediția 2026 a Raportului privind statul de drept, care include și evaluarea dedicată României. Ministerul Justiției consideră că documentul oferă o analiză echilibrată, evidențiind atât progresele înregistrate în ultimul an, cât și domeniile în care sunt necesare măsuri suplimentare.

Ministerul Justiției spune că raportul reflectă atât progresele făcute, cât și domeniile în care mai sunt necesare reforme

Ministerul Justiției a transmis că susține încă din urmă cu mai bine de un deceniu un mecanism european de monitorizare bazat pe aceleași standarde pentru toate statele membre ale Uniunii Europene.

Potrivit instituției, raportul reprezintă un instrument important pentru evaluarea sistemului de justiție, a măsurilor de prevenire și combatere a corupției, a pluralismului și independenței mass-media, precum și a funcționării mecanismelor de control și echilibru instituțional.

Ministerul arată că a colaborat cu Comisia Europeană și cu celelalte instituții implicate în procesul de implementare a recomandărilor formulate în anii anteriori, iar aceste demersuri sunt reflectate în ediția din 2026 a raportului.

Comisia Europeană evidențiază progrese în justiție, inclusiv digitalizarea instanțelor și ocuparea posturilor de magistrați

În capitolul dedicat sistemului judiciar, raportul arată că legile justiției au continuat să fie aplicate și au contribuit la consolidarea cadrului legislativ privind independența și funcționarea sistemului judiciar.

Documentul menționează și efectuarea unor numiri în funcții de procuror de rang înalt, creșterea gradului de ocupare a posturilor de magistrați și măsurile adoptate pentru reducerea deficitului de personal.

Comisia remarcă, de asemenea, progresele în digitalizarea sistemului judiciar, inclusiv dezvoltarea infrastructurii informatice finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și reducerea duratei de soluționare a cauzelor civile, comerciale și administrative.

Raportul notează evoluții în domeniul anticorupției și eliminarea unei recomandări privind reglementarea lobby-ului

În ceea ce privește prevenirea și combaterea corupției, Comisia Europeană constată finalizarea evaluării Strategiei Naționale Anticorupție 2021-2025 și pregătirea noii strategii pentru perioada 2026-2030.

Raportul menționează că bilanțul urmăririi penale în dosarele de mică și mare corupție a rămas stabil, că numărul cauzelor restante s-a redus și că au fost adoptate noi reguli privind fenomenul „ușilor turnante”, precum și un nou Cod de etică aplicabil membrilor Guvernului.

De asemenea, Ministerul Justiției subliniază că recomandarea din anii anteriori privind introducerea unor norme pentru activitățile de lobby a fost eliminată, Comisia Europeană apreciind că aceasta a fost îndeplinită după adoptarea legislației care obligă deputații și senatorii să înregistreze întâlnirile privind inițiativele legislative în registrul de transparență. Raportul consemnează și progrese privind eficientizarea sistemului declarațiilor de avere, deși procesul legislativ nu este încă finalizat.

Comisia cere măsuri suplimentare privind independența procurorilor, declarațiile de avere și ordonanțele de urgență

Pe lângă progresele identificate, raportul formulează și o serie de recomandări pentru România.

Comisia Europeană solicită continuarea evaluării aplicării legilor justiției, consolidarea garanțiilor privind independența procurorilor de rang înalt și îmbunătățirea organizării și funcționării poliției judiciare.

De asemenea, recomandă adoptarea unor măsuri care să asigure cercetarea și urmărirea penală eficientă a infracțiunilor din sistemul judiciar, inclusiv a faptelor de corupție.

Raportul cere și finalizarea modificărilor legislative privind declarațiile de avere, reducerea utilizării ordonanțelor de urgență și organizarea unor consultări publice mai eficiente înaintea adoptării actelor normative. Totodată, Comisia recomandă continuarea demersurilor pentru acreditarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului în conformitate cu Principiile de la Paris ale ONU.

Ministerul Justiției precizează că, în calitate de coordonator național al acestui mecanism, va continua, împreună cu instituțiile competente, implementarea recomandărilor formulate în ediția din 2026 a Raportului privind statul de drept și consolidarea progreselor în domeniile evaluate, cu obiectivul respectării depline a valorilor și principiilor statului de drept în România.