Comisia Europeană critică România pentru lipsa de transparență în finanțarea partidelor. Avertisment de la Bruxelles pentru Camera Deputaților

Comisia Europeană atrage atenția, în raportul anual privind Statul de Drept (Rule of Law Report), că România nu a înregistrat progrese în ceea ce privește creșterea transparenței finanțării partidelor politice.

Comisia Europeană critică România pentru lipsa transparenței în finanțarea partidelor

Executivul european critică faptul că un proiect de lege elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), care urmărește transparentizarea modului în care formațiunile politice cheltuiesc fondurile publice, este blocat în Camera Deputaților încă din octombrie 2023.

„Nu s-au înregistrat evoluții în vederea îmbunătățirii transparenței finanțării partidelor politice, deoarece legislația este încă în așteptare în Parlament. Un proiect de lege din partea Autorității Electorale Permanente (AEP) pentru îmbunătățirea transparenței finanțării partidelor politice și a aplicării normelor conexe se află în așteptare la Camera Deputaților din octombrie 2023, fără a fi stabilită o dată pentru adoptare”, arată raportul Comisiei Europene.

Potrivit raportului, legislația necesară pentru îmbunătățirea transparenței finanțării partidelor și pentru consolidarea aplicării regulilor în domeniu se află în continuare în așteptare în Parlament, fără să fie stabilită o dată pentru adoptare. Comisia Europeană subliniază că, din acest motiv, nu s-au înregistrat evoluții în implementarea recomandărilor formulate anterior.

Raportul poate fi vizualizat AICI.

În document este criticată și activitatea Autorității Electorale Permanente

Documentul critică și activitatea Autorității Electorale Permanente, arătând că instituția nu a realizat auditul anual al partidelor politice, acesta fiind deja amânat în 2024.

Comisia Europeană amintește că și Curtea de Conturi a constatat necesitatea unei reglementări mai eficiente a finanțării partidelor politice și a recomandat AEP să inițieze modificări legislative în acest domeniu. Potrivit raportului, îngrijorările exprimate în edițiile anterioare ale evaluării privind statul de drept rămân valabile, în special în ceea ce privește lipsa unor audituri aprofundate, a investigațiilor și a aplicării eficiente a normelor, precum și nivelul redus al sancțiunilor pentru nerespectarea acestora.

„Curtea de Conturi confirmase necesitatea unei mai bune reglementări a finanțării partidelor politice din România și recomandase ca AEP să inițieze modificări legislative. AEP nu a efectuat auditul anual al partidelor politice, care fusese deja amânat în 2024. Îngrijorările exprimate în rapoartele anterioare privind statul de drept persistă, în special în ceea ce privește lipsa unui audit amănunțit, a investigării și a aplicării normelor, precum și sancțiunile reduse pentru nerespectarea acestora”, este scris în raport.

Raportul Comisiei Europene face referire și la schimbările din conducerea AEP

Raportul Comisiei Europene face referire și la schimbările din conducerea Autorității Electorale Permanente. Documentul arată că, în februarie 2025, Parlamentul l-a demis pe președintele AEP din motive legate de integritate, iar în decembrie a fost numit un nou președinte al instituției.

Totodată, Comisia Europeană consemnează criticile formulate de organizațiile societății civile cu privire la lipsa de transparență a procesului prin care Adrian Țuțuianu, fost membru PSD, a fost numit la conducerea Autorității Electorale Permanente. Potrivit raportului, aceste organizații au semnalat că procedura de numire nu a fost suficient de transparentă.

„În februarie 2025, Parlamentul l-a demis pe președintele AEP din motive legate de integritate, iar un nou președinte a fost numit în decembrie. Organizațiile societății civile au criticat lipsa de transparență din procesul de numire”, este scris în raport.