UPDATE. Dragoș Pîslaru: Solicitările pentru legea salarizării au depășit 20 de miliarde de lei. Partidele preiau negocierile
SURSA FOTO: Inquam Photos / George Călin - Nicușor Dan
UPDATE: Dragoș Pîslaru: Solicitările pe legea salarizării depășesc 20 de miliarde de lei. Partidele preiau
După întâlnirea cu reprezentanții formațiunilor politice, desfășurată la Palatul Cotroceni, Dragoș Pîslaru a explicat că Ministerul Muncii și experții Băncii Mondiale au organizat un amplu proces de consultare înainte de elaborarea proiectului noii legi a salarizării.
Potrivit ministrului interimar, au avut loc 14 sesiuni de consultare, însumând peste 30 de ore de discuții cu instituțiile publice și organizațiile sindicale.
În urma acestor consultări, valoarea totală a solicitărilor formulate a depășit semnificativ limita financiară pe care România și-o poate permite în prezent.
„Ca urmare a acestui exerciţiu, am constatat că solicitările din partea sectorului public şi ale sindicatelor au fost în valoare de peste 20 de miliarde de lei. În mod evident, pe structura actuală de angajamente ale României, fiscal-bugetare, lucrul acesta nu poate fi rezolvat.”
Dragoș Pîslaru a explicat că proiectul a fost construit pornind de la un acord politic estimat inițial la aproximativ 8 miliarde de lei, însă ulterior au fost purtate discuții cu Ministerul Finanțelor și cu reprezentanții Comisiei Europene pentru identificarea plafonului maxim compatibil cu obligațiile asumate prin PNRR.
Potrivit acestuia, noul jalon renegociat stabilește o limită clară.
„Am plecat de la acel acord politic de 8 miliarde. Între timp am avut discuţii cu Ministerul de Finanţe, cu Comisia Europeană pentru a explora care este valoarea maximală pe care putea să o aibă acest proiect, astfel încât jalonul să fie îndeplinit şi în acelaşi timp România să aibă resursele pentru a putea susţine parcursul fiscal-bugetar. Valoarea care este derivată şi din forma chiar renegociată a PNRR pe acest Jalon 420 este de 7,3% din PIB, care înseamnă 12,1 miliarde de lei. Aceasta este valoarea maximală.”
Diferența dintre solicitările formulate și plafonul permis este de aproape 8 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că proiectul va trebui ajustat pentru a respecta angajamentele fiscale asumate de România.
Un proiect de lege a fost prezentat partidelor politice
Ministrul interimar a precizat că Executivul a pus la dispoziția partidelor un proiect de lucru, care urmează să fie analizat și eventual modificat în cadrul negocierilor politice.
În același timp, Ministerul Muncii va continua să ofere suport tehnic pe parcursul întregului proces legislativ.
„Ne menţinem acest rol de secretariat tehnic la dispoziţia partidelor pentru toată perioada care va preceda, sperăm noi, intrarea în Parlament, depunerea de către partidele politice în Parlament a proiectului şi, evident, ne exprimăm încrederea că acest proiect ar fi adoptat, nu doar pentru cei 770 de milioane de euro care reprezintă valoarea jalonului, ci pentru ca să putem avea o corectare importantă de inechităţi, considerând că sunt anumite aspecte care, în acest moment, în acest draft, merită analizate de partide şi susţinute.”
Partidele vor decide forma finală a legii salarizării
Dragoș Pîslaru a subliniat că Guvernul interimar nu poate iniția proiecte legislative, motiv pentru care responsabilitatea continuării procedurii revine partidelor parlamentare.
Potrivit ministrului, obiectivul este ca în prima parte a săptămânii viitoare să fie obținut un acord politic asupra textului.
„Guvernul nu poate iniţia legislaţie, de aceea este foarte important (..) este un exerciţiu prin care partidele, în acest moment, preiau ştafeta şi, bineînţeles, sperăm să ajungă la începutul săptămânii viitoare, cum a fost precizat, la un acord. Ministerul rămâne şi eu personal la dispoziţia partidelor politice pentru pregătirea şi găsirea unui consens şi adoptarea unui proiect.”
Noua lege a salarizării reprezintă unul dintre jaloanele importante din PNRR, iar adoptarea acesteia este legată de deblocarea unei tranșe de aproximativ 770 de milioane de euro din fondurile europene destinate României.
Știrea inițială
Reforma salarizării unitare revine în prim-plan. Reprezentanții partidelor pro-occidentale și ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, participă vineri, la Palatul Cotroceni, la o nouă rundă de discuții privind legea salarizării unitare, unul dintre jaloanele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Întâlnirea are loc într-un context tensionat, marcat de proteste sindicale și dispute politice privind întârzierea proiectului.
Legea salarizării, analizată la Palatul Cotroceni
Reprezentanții formațiunilor politice pro-occidentale și ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, sunt așteptați vineri, la Palatul Cotroceni, pentru consultări dedicate proiectului legii salarizării unitare.
Întâlnirea este programată să înceapă la ora 12:00 și va fi coordonată de consilierul prezidențial Radu Burnete.
Noua lege a salarizării reprezintă unul dintre angajamentele asumate de România în cadrul PNRR și este considerată o reformă esențială pentru reorganizarea sistemului de salarizare din sectorul public.
Sindicatele au transmis nemulțumirile către PNL
Discuțiile de la Cotroceni au loc după ce conducerea Partidului Național Liberal s-a întâlnit, joi, cu reprezentanții principalelor confederații sindicale din România.
Dialogul a avut loc la sediul central al partidului și a vizat proiectul legii salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice.
În ultimele săptămâni, organizațiile sindicale din sectorul bugetar și-au exprimat nemulțumirea față de forma proiectului făcută publică în luna mai, considerând că aceasta nu răspunde așteptărilor angajaților din sistemul public.
Dragoș Pîslaru promite modificări ale proiectului
Ministrul interimar al Muncii susține că protestele din sistemul bugetar sunt generate de versiunea proiectului publicată în luna mai și afirmă că documentul care va fi prezentat în continuare va conține schimbări importante.
Potrivit acestuia, în ultima lună au avut loc discuții atât cu reprezentanții Comisiei Europene, cât și cu Ministerul Finanțelor privind resursele financiare necesare pentru aplicarea noii legi.
Dragoș Pîslaru a promis „o serie întreagă de surprize plăcute” în proiectul pe care îl va propune.
Ministrul a explicat că forma inițială a legii prevedea o creștere de aproximativ 8 miliarde de lei pentru fondul de salarii destinat bugetarilor, însă, în urma analizelor și consultărilor, a rezultat că necesarul real s-ar ridica la aproximativ 27 de miliarde de lei.
Schimbul de acuzații dintre PSD și PNL continuă
Tema legii salarizării a generat și un nou schimb de replici între principalele partide aflate la guvernare.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a respins acuzațiile potrivit cărora social-democrații ar fi întârziat adoptarea legii salarizării unitare.
Liderul PSD a catalogat drept „propagandă” afirmațiile venite din partea reprezentanților PNL referitoare la responsabilitatea întârzierii acestei reforme.
Legea salarizării este unul dintre jaloanele importante din PNRR
Noua lege a salarizării unitare este una dintre reformele asumate de România în relația cu Comisia Europeană și reprezintă un jalon important pentru continuarea implementării Planului Național de Redresare și Reziliență.
Autoritățile încearcă să găsească o variantă care să răspundă atât cerințelor asumate în fața Comisiei Europene, cât și solicitărilor formulate de organizațiile sindicale și de instituțiile publice vizate de modificările legislative.
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





